28.04.2013 Views

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

10. În incinta Seminarului Teologic se află fostul schit<br />

Inăteşti, odinioară filie a parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”.<br />

Despre acest monument cu hramul Buna Vestire, altădată metoc al<br />

mănăstirii Cozia, s-a scris foarte puţin. Neavând pisanie sau vreo<br />

altă însemnare nu putem şti cu certitudine fondatorii sau vechimea<br />

lui. S-a susţinut că aici a fost o aşezare monahală, a cărei existenţă<br />

trebuie urmărită până în cele mai vechi timpuri. Dintr-un<br />

document, emis la 20 mai 1388, de Mircea cel Bătrân, reiese că<br />

domnitorul face danie mănăstirii Cozia, ctitoria sa, printre altele,<br />

un „metoh în locul Hinăteştilor, care l-a închinat Tatul la<br />

biserică”. 107 Această consemnare dovedeşte că locaşul era cu mult<br />

mai vechi decât atestarea sa documentară, fiind pus, după părerea<br />

unor istorici, în rândul primelor chinovii din Oltenia, alături de<br />

Cozia şi Tismana. Ion Donat aprecia că rămâne „cu siguranţă cea<br />

mai veche aşezare mănăstirească din Oltenia, care se datoreşte<br />

unui boier”. 108<br />

Actuala ctitorie a fost ridicată la jumătatea secolului al<br />

XVIII-lea de monahul Vasile, ajutat de ieromonahul Rafael,<br />

năstavnicul mănăstirii Cozia. Primul act în care este menţionată<br />

biserica datează din 11 august 1751, când ctitorul îi închină o vie la<br />

Troian, „în dreptul Crucii Mişeilor, lângă hotarul Sfintei mănăstiri<br />

Cozia, ce se cheamă Enăteştii”. Din cuprinsul lui rezultă că acest<br />

călugăr dorea să înalţe un locaş „pe moşia sfintei mănăstiri, la<br />

metohul de la Râmnic”, iar pentru realizarea planului său şi-a luat<br />

„tovarăş şi pe chir Rafail ieromonahul, năstavnicul mănăstirii<br />

Cozia, pe care l-a aflat la un gând cu el şi au ridicat amândoi<br />

biserica”.<br />

Curând, edificiul s-a bucurat de atenţia lui Constantin<br />

Racoviţă, care în 1754 îi întărea stăpânirea peste o vie aflată la<br />

Troian şi peste un cazan cu 2 ţevi, 2 boi, o vacă şi 12 stupi, rămaşi<br />

de la fratele ctitorului. 109 Ar fi funcţionat fără întrerupere până la<br />

secularizare, chiliile lui servind mult timp arestului preventiv. 110<br />

Interesant este faptul că nu a suferit modificări în cursul vremii,<br />

107<br />

DRH, B. Ţara Românească, Vol. I, p. 25-28.<br />

108<br />

ION DONAT, Fundaţiunile religioase ale Olteniei, partea I – Mănăstiri şi<br />

schituri, Craiova, 1937, p. 55-56.<br />

109<br />

I. POPESCU-CILIENI, Schituri oltene necunoscute, în MO, an. VIII, 1956,<br />

nr. 1-3, p. 125-127.<br />

110<br />

ION DONAT, Op. cit., p. 55-56.<br />

158

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!