revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

hotărârile sinodului tâlhăresc şi a proclamat cu tărie credinţa
ortodoxă. Părinţii de la Calcedon au cinstit-o pe împărăteasa
Pulheria, strigând cu glas mare: „Mulţi ani trăiască binecinstitoarea
împărăteasă, iubitoarea de Hristos. Mulţi ani trăiască!
dreptslăvitoarea”. Sfânta Pulheria, împreună cu chibzuitul şi
virtuosul ei soţ, Marcian, au lucrat într-un gând, folosindu-şi
averea spre a zidi case pentru săraci, spitale, biserici şi mănăstiri.
Pe lângă datoriile şi nevoinţele lor administrative şi filantropice, se
îndeletniceau şi cu privegherea, postul, rugăciunea şi învăţarea
celorlalţi. 38
Pulheria a murit la 10 septembrie 453 şi a fost îngropată cu
multă cinstire. Şi-a lăsat toată averea săracilor. Marcian a continuat
să domnească singur, apărând cu înfocare hotărârile Sinodului de
la Calcedon şi sporind belşugul imperiului printr-un şir de reforme
financiare. Era cunoscut ca „un ostaş ce iubea pacea, fără a se teme
de război”. A refuzat să plătească tribut hunului Attila, însă a
scăpat de război prin moartea lui Attila. Marcian s-a dus cu pace la
odihna veşnică în Hristos, în anul 457. Patruzeci de ani mai târziu,
slăvita sa amintire era încă atât de vie pentru bizantini, încât, atunci
când la tron a venit Anastasie, poporul a strigat: „Să cârmuieşti
precum Marcian”.
5. Activitatea filantropică a Pulheriei
Gândirea Părinţilor Bisericii a pregătit calea unui răspuns umanitar
şi filantropic pentru ajutorarea celor săraci, care au început să fie
identificaţi în Imperiul Bizantin cu imaginea smerită a
Mântuitorului aflat în suferinţă şi lipsă. Urmând dragostei lui
Dumnezeu şi filantropiei Lui, manifestată de-a lungul veacurilor
asupra omului păcătos, creştinii ştiau că au datoria să fie generoşi
cu cei săraci, şi o ştiau în primul rând membrii familiei imperiale
bizantine. Odată cu apariţia statului bizantin, din secolele V şi VI,
filantropia şi sentimentele de milă şi dragoste faţă de cei săraci
erau o conduită promovată în cel mai strălucit mod de femeile
bizantine, care în frunte cu Elena (255-330), mama lui Constantin
cel Mare, au oferit cel mai luminos model de protectorat creştin
asupra celor săraci şi bolnavi. Eusebiu de Cezareea aminteşte că
între preocupările filantropice ale Elenei, construirea de lăcaşuri
38 IBIDEM.
77