revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
âncovenesc, realizată de către „Grigorie zugravu”, 25 evidenţiază<br />
în pronaos chipul lui Constantin Racoviţă şi Grigorie Socoteanu,<br />
iar deasupra uşii de intrare, portretul arhiereului Ghenadie<br />
Enăceanu, care a restaurat locaşul în 1890. Exteriorul este dominat<br />
de filosofi ai antichităţi, sfinţi părinţi şi sibile care au prezic<br />
Naşterea Mântuitorului. Dintre meşterii tâmplari ni s-a păstrat<br />
numele „dascălului Apostol tâmplarul” care a sculptat „tâmplele<br />
bisericii ceştii mari, aşijderea şi la paraclis”. 26 Remarcăm că noile<br />
intervenţii din secolul al XX-lea nu au scăzut cu nimic din valoarea<br />
arhitectonică şi iconografică a paraclisului. Ultima dată s-a<br />
restaurat în 2006, prin grija ierarhului Gherasim Cristea, 27 când s-a<br />
înzestrat cu strane din lemn de stejar, 28 redându-se locaşului<br />
frumuseţea de altă dată. Azi nu se mai fac slujbe aici.<br />
Alături de palatul arhiepiscopal, chilii, clopotniţă, cancelarii,<br />
tipografie, fântâna lui Filaret, chioşcuri şi crucea domnitorului<br />
Constantin Şerban (1654-1658), ansamblul vlădicesc mai cuprinde<br />
şi Complexul Cultural „Sfântul Martir Antim Ivireanul”, ridicat<br />
între anii 1998-1999. Acesta adăposteşte azi muzeul, sala de<br />
conferinţe, cabinetele medicale, biblioteca şi Centrul de pelerinaj<br />
„Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu”.<br />
4. Biserica închinată praznicului Bunei Vestiri, aflată în<br />
centrul oraşului, „pe terasă”, este una dintre cele mai vechi din<br />
judeţ. Ctitoria unui domnitor muntean, cu numele Mircea, a trezit<br />
interesul istoricilor care au emis diferite ipoteze în legătură cu<br />
începuturile ei. În timp ce unii împărtăşesc opinia că a fost ridicată<br />
de Mircea cel Bătrân, în 1388, cu prilejul trecerii sale prin<br />
Râmnic, 29 alţii îl identifică pe cel care a construit-o cu Mircea<br />
Ciobanul. 30 Dintr-un vechi pomelnic din 1824-1828, consemnat de<br />
preotul Dumitru Bălaşa, reiese că adevăratul fondator este Mircea<br />
Pretendentul (octombrie 1509 - februarie 1510), fiul lui Mihnea cel<br />
25<br />
NICOLAE IORGA, Inscripţii din bisericile României, Vol. II, Bucureşti,<br />
1908, p. 320.<br />
26<br />
ATANASIE MIRONESCU, Op. cit., p. 261.<br />
27<br />
Enciclopedia ortodoxiei româneşti, Bucureşti, 2010, p. 532.<br />
28<br />
GHERASIM CRISTEA, Istoria Eparhiei Râmnicului, Rm. Vâlcea, 2009,<br />
p. 281.<br />
29<br />
GEORGE IOAN LAHOVARI, C. I. BRĂTIANU, GRIGORE TOCILESCU,<br />
Marele dicţionar geografic al României, Vol. V, Bucureşti, 1902, p. 247.<br />
30<br />
NICOLAE IORGA, Oraşele Oltene, în AO, an. IV, 1925, nr. 20, p. 281.<br />
146