28.04.2013 Views

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

âncovenesc, realizată de către „Grigorie zugravu”, 25 evidenţiază<br />

în pronaos chipul lui Constantin Racoviţă şi Grigorie Socoteanu,<br />

iar deasupra uşii de intrare, portretul arhiereului Ghenadie<br />

Enăceanu, care a restaurat locaşul în 1890. Exteriorul este dominat<br />

de filosofi ai antichităţi, sfinţi părinţi şi sibile care au prezic<br />

Naşterea Mântuitorului. Dintre meşterii tâmplari ni s-a păstrat<br />

numele „dascălului Apostol tâmplarul” care a sculptat „tâmplele<br />

bisericii ceştii mari, aşijderea şi la paraclis”. 26 Remarcăm că noile<br />

intervenţii din secolul al XX-lea nu au scăzut cu nimic din valoarea<br />

arhitectonică şi iconografică a paraclisului. Ultima dată s-a<br />

restaurat în 2006, prin grija ierarhului Gherasim Cristea, 27 când s-a<br />

înzestrat cu strane din lemn de stejar, 28 redându-se locaşului<br />

frumuseţea de altă dată. Azi nu se mai fac slujbe aici.<br />

Alături de palatul arhiepiscopal, chilii, clopotniţă, cancelarii,<br />

tipografie, fântâna lui Filaret, chioşcuri şi crucea domnitorului<br />

Constantin Şerban (1654-1658), ansamblul vlădicesc mai cuprinde<br />

şi Complexul Cultural „Sfântul Martir Antim Ivireanul”, ridicat<br />

între anii 1998-1999. Acesta adăposteşte azi muzeul, sala de<br />

conferinţe, cabinetele medicale, biblioteca şi Centrul de pelerinaj<br />

„Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu”.<br />

4. Biserica închinată praznicului Bunei Vestiri, aflată în<br />

centrul oraşului, „pe terasă”, este una dintre cele mai vechi din<br />

judeţ. Ctitoria unui domnitor muntean, cu numele Mircea, a trezit<br />

interesul istoricilor care au emis diferite ipoteze în legătură cu<br />

începuturile ei. În timp ce unii împărtăşesc opinia că a fost ridicată<br />

de Mircea cel Bătrân, în 1388, cu prilejul trecerii sale prin<br />

Râmnic, 29 alţii îl identifică pe cel care a construit-o cu Mircea<br />

Ciobanul. 30 Dintr-un vechi pomelnic din 1824-1828, consemnat de<br />

preotul Dumitru Bălaşa, reiese că adevăratul fondator este Mircea<br />

Pretendentul (octombrie 1509 - februarie 1510), fiul lui Mihnea cel<br />

25<br />

NICOLAE IORGA, Inscripţii din bisericile României, Vol. II, Bucureşti,<br />

1908, p. 320.<br />

26<br />

ATANASIE MIRONESCU, Op. cit., p. 261.<br />

27<br />

Enciclopedia ortodoxiei româneşti, Bucureşti, 2010, p. 532.<br />

28<br />

GHERASIM CRISTEA, Istoria Eparhiei Râmnicului, Rm. Vâlcea, 2009,<br />

p. 281.<br />

29<br />

GEORGE IOAN LAHOVARI, C. I. BRĂTIANU, GRIGORE TOCILESCU,<br />

Marele dicţionar geografic al României, Vol. V, Bucureşti, 1902, p. 247.<br />

30<br />

NICOLAE IORGA, Oraşele Oltene, în AO, an. IV, 1925, nr. 20, p. 281.<br />

146

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!