revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

duce la constituirea unui vocabular specific al acestui cult.
Fragmentarea mesajului mariologic, în sensul în care vorbim de o
„Marie a poporului” şi o „Marie a ierarhilor”, este falsă, pentru că
avem o singură identitate a cultului Fecioarei Maria care a inspirat
masele şi în acelaşi timp clerul şi clasele superioare în frunte cu
familia imperială. Istoricul Kenneth Holum spune că cel puţin o
sărbătoare în cinstea Fecioarei Maria se generalizase şi făcea parte
din anul bisericesc, încă din timpul episcopatului lui Nestorie la
Constantinopol, şi la această sărbătoare erau cinstite şi fecioarele
care se dedicaseră respectării idealurilor fecioriei. 27
Unii au sugerat că laudatio adresată lui Theotokos este
legată în mod implicit de rugăciunile şi purtarea femeilor de la
curtea imperială care şi-au închinat vieţile prin feciorie lui
Dumnezeu. Pe aceeaşi linie, Vassiliki Limberis arată că Pulheria a
înţeles orice atac la calitatea de Theotokos a Maicii Domnului ca
pe un afront personal. 28 Limberis adaugă că „Pulheria a adoptat-o
pe Fecioara Theotokos ca un model al vieţii ei” pentru că „atunci
când a spus că identitaea ei este una cu cea a Fecioarei, dintr-odată,
identitatea lui Theotokos s-a unit cu puterea Pulheriei ca Augustă a
imperiului”. 29
Leena Mari Peltoma a fost atentă în a nu exagera
interpretările mariologice ale Pulheriei şi ale dedicării ei lui
Theotokos. Autoarea observă că din consemnările epocii nu avem
nicio informaţie care să indice dorinţa Pulheriei de a promova un
cult al Maicii Domnului similar cu al ei ca împărăteasă. 30
Identificarea Pulheriei cu Fecioara Maria nu ignoră relevanţa
teologică a faptului că o imitaţie a lui Theotokos nu poate fi
desprinsă de Biserică şi mai ales de mişcarea ei ascetică şi mistică.
Această discernere între figura împărătească a Augustei ca
oglindire a Fecioarei pe pământ, pe de o parte, şi angajamentul ei
ascetic şi modelul monastic de feciorie urmat, pe de altă parte, este
dificil de realizat. Ideea Imitatio Mariae o întâlnim în
Constantinopolul prenestorian şi pot fi identificate numeroase
27 IBIDEM, p. 156.
28 VASSILIKI LIMBERIS, Divine Heiress. The Virgin Mary and the creation of
the Christian Constantinopole, Ed. Routledge, New York, 1994, p. 55.
29 IBIDEM, p. 58.
30 LEENA MARI PELTOMA, The Image of the Virgin Mary, p. 51.
72