revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

mesajul primit. Aghiograful devine un colaborator activ,
conştient, ce se străduieşte să redea cele primite cu ajutorul
limbajului. Asemenea altor Sfinţi Părinţi, nu abordează tema
aceasta a inspiraţiei Sfintei Scripturi într-o lucrare anume, ci o
atinge numai în treacăt. 7
Autoritatea Sfintei Scripturi vine din faptul că Scriptura
este izvor al Revelaţiei şi cuprinde adevărurile necesare omului
pentru mântuire, descoperite prin intermediul Sfântului Duh. 8
Sfânta Scriptură are caracter hristocentric. Vechiul Testament este
cel care pregăteşte prin profeţii şi prin întreaga lui istorie, venirea
lui Iisus. În omiliile la unele texte ale Vechiului Testament, se
interpretează acele locuri hristologic: evenimentele referitoare la
istoria lui Israel sunt tâlcuite literal, dar se arată şi semnificaţia lor
mai profundă, sensul lor tipic spiritual, anunţând pe Hristos.
Fiindcă Hristos este în centrul exegezei vasiliene. Spunem că
exegeza sa este şi bisericească, fiind rostită într-un cadru liturgic.
Această exegeză are şi un caracter moral, ţintind progresul
spiritual al ascultătorilor. 9
Sfânta Scriptură a fost scrisă într-o limbă simplă, însă în
spatele cuvintelor ei stă harul ce se revarsă de la Dumnezeu.
Aceste cuvinte simple ne conduc la mântuire. Sfântul Vasile cel
Mare se arată în operele sale ca fiind un bun cunoscător al Sfintei
Scripturi, din care citează adeseori. Viaţa sa duhovnicească,
purificarea de care s-a învrednicit l-a ajutat să se apropie mai
uşor de Sfânta Scriptură. Să adăugăm că a fost un mare rugător,
lăsându-ne până astăzi şi nouă frumoasele sale rugăciuni, aşa de
pline de har. Sfântul Părinte s-a arătat însă a fi şi un teolog cu
cunoştinţe vaste şi multidisciplinare, enciclopedice. Să ne
gândim numai la multitudinea de informaţii extra-teologice
cuprinse în Omiliile sale la Hexaimeron. Nu toate paginile
Sfintei Scripturi pot fi tâlcuite de oricine. Se află în ea idei înalte,
referitoare la Dumnezeu şi la lucrarea Sa. 10 Progresul în
7
Pr. prof. dr. MIRCEA BASARAB, Op. cit., p. 287-288.
8
IBIDEM, p. 289.
9
IBIDEM, p. 290, 298-299.
10
Necesitatea pregătirii exegetului, dar şi a ascultătorului, este exprimată astfel:
„Care auz este vrednic oare de măreţia celor ce au să fie spuse? Cât de pregătit
se cade să fie oare sufletul…? Trebuie să fie curăţit de patimile trupului, să nu
193