28.04.2013 Views

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

împodobind-o cu picturi şi multe alte odoare. 166 Iconografia<br />

realizată în tehnica „frescă” de Manole din Craiova, Dinu, diaconul<br />

Anghel şi Constandin s-a deteriorat repede, căci, la începutul<br />

secolului al XX-lea, când a fost consolidată de arhitectul<br />

Alexandru Referendaru, 167 s-a spălat şi pictura prin grija preotului<br />

Constantin Dănescu. În anul 1937, în timpul lui Marin Mateescu,<br />

s-a tencuit în exterior şi s-au făcut subzidiri la temelie care au<br />

ajutat sfântul locaş să reziste vicisitudinilor vremii. 168 Privit din<br />

afară, are un aspect plăcut, bine proporţionat, în plan de corabie,<br />

acoperită cu o turlă pe pronaos şi pridvor deschis, cu arcade pe<br />

stâlpi de zidărie. Numai faţa apuseană a pridvorului şi stâlpii sunt<br />

decoraţi cu zugrăveli. În pronaos se zăresc portretele ctitorilor:<br />

jupanul Ioniţă, cu familia şi schimonahia Sofronia, alături de sora<br />

ei, ţinând în mâini biserica. În catagrafiile secolului al XIX-lea<br />

sunt notaţi preoţii Dumitru, fiul preotului Iane şi Dumitru<br />

duhovnicul, fiul lui Ignat. 169 Astăzi, slujbele sunt oficiate de<br />

Gheorghe Neagoe.<br />

18. La mică distanţă de biserica parohială, în cimitirul satului<br />

Râureni, se află biserica filială cu hramul Sfântul Nicolae. Textul<br />

pisaniei ne oferă, pe lângă amintirea unui moment semnificativ în<br />

comunitatea locală, o întâlnire aparte cu farmecul limbii române<br />

vechi. Din cuprinsul lui reiese că Nicula, preotul Gheorghe,<br />

Serafim şi Andronie sunt ctitorii care şi-au adus aportul la<br />

construirea edificiului, în 1747. 170<br />

Arhitectonic vorbind, este din lemn de stejar, în formă de<br />

corabie, prevăzut cu o turlă şi învelit cu tablă. Piesele decorative<br />

ale iconostasului au fost sculptate şi probabil pictate odată cu<br />

întemeierea bisericii, datorită asemănărilor cu stâlpii pridvorului.<br />

Pictura icoanelor de pe iconostas a fost însă reînnoită în 1837,<br />

după cum reiese din însemnarea desfăşurată pe grinda de pe uşile<br />

166<br />

I. POPESCU-CILIENI, Op. cit., p. 71, nota 3.<br />

167<br />

I. VÂRTOSU, Biserici de lemn şi cruci de piatră…, p. 185; T. G. BULAT,<br />

Inscripţii din bisericile oltene. Căzăneşti (Vâlcea), în AO, an. V, 1926, nr. 28,<br />

p. 426.<br />

168<br />

NICOLAE STOICESCU, Op. cit., Vol. I, p. 145.<br />

169<br />

Arhiva Sfintei Episcopii a Râmnicului, dosar 44, din 1838, fila 140, apud I.<br />

POPESCU-CILIENI, Op. cit., p. 71; I. IONESCU, Op. cit., p. 661.<br />

170<br />

ION DONAT, Bisericile din Ocnele Mari, în AO, an. XI, 1932, nr. 63-64,<br />

p. 369.<br />

167

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!