revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Pe faţa estică a tâmplei de zid, în altar, 16 este figurat micul
ciclu al ispitirilor lui Hristos. Acesta apăruse doar sporadic în
pictura din Ţara Românească: la biserica mănăstirii Căluiu (1595)
şi la biserica mănăstirii Hurezi (1694). La Căluiu, o singură scenă
– cea a cetăţilor – este reprezentată pe arcul triumfal, inaugurând
amplul ciclu al Minunilor care înconjoară, pe un registru, naosul. 17
La Hurezi, scenele Ispitirii de pe bolta arcului triumfal sunt
alăturate pericopelor ieşirii lui Hristos la propovăduire şi chemării
apostolilor, citite la începutul anului bisericesc. 18 La bolniţa
râmniceană, prezenţa Ispitirilor în altar, sub forma celor trei
episoade, pare a ilustra pregătirea necesară mântuirii dar şi
propovăduirii Evangheliei (ultima, o reflecţie adresată preoţilor),
căci ispitirea lui Hristos a avut loc după Botez, la sfârşitul postirii
de 40 de zile şi înainte de a ieşi la propovăduire. Figurarea ei pe
dosul iconostasului, al Crucii Răstignirii, îi conferă o semnificaţie
teologică vastă, ce îl mărturiseşte pe Hristos ca noul Începător al
timpului şi al lumii, care şi-a început lucrarea prin respingerea
„stăpânitorului lumii acesteia” la Botez 19 şi a desăvârşit-o prin
Cruce.
În pictura brâncovenească, ciclul Patimilor ocupa de regulă
arcul vestic, urmându-se o tradiţie iconografică fixată în spaţiul
grecesc, 20 iar ciclul Duminicilor Penticostarului se găsea pe arcul
16 Tâmplele de zid sunt întâlnite în Ţara Românească începând cu secolul al
XVIII-lea. Ele sunt pictate pe faţa din altar, de regulă, cu scene
veterotestamentare: Jertfa lui Avraam (Tismana, 1732; bolniţa mănăstirii
Polovragi, 1738), Cortul Mărturiei (schitul Topolniţa, 1762). Însă variaţia
temelor putea fi mai mare: la schitul Iezer (1720) apare Înălţarea Maicii
Domnului, ca urmare a obiceiului brâncovenesc de reprezentare a ciclului vieţii
Fecioarei în pictura altarului.
17 Această alăturare, ce evocă faptul că lucrarea Mântuitorului s-a împlinit prin
asceză prealabilă, este o chemare la despătimire a creştinilor, condiţie
indispensabilă pentru mântuire, aşa cum se arată în Canonul Sf. Andrei
Criteanul, cântarea 9.
18 IOANA IANCOVESCU, Biserica Sfinţii Împăraţi. Iconografia picturii
murale, in CORINA POPA, IOANA IANCOVESCU, Mănăstirea Hurezi, Ed.
Simetria, Bucureşti, 2009, p. 208-209.
19 Prima duminică de după prăznuirea Botezului Domnului este închinată
începutului lucrării publice a lui Hristos.
20 Eadem, Notes sur la lecture du cycle de la Passion en Valachie, comunicare
rezumată în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. Série Beaux Arts”, XLVII
(2010), p. 94-95.
213