revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Diodorus Siculus scria că porturile din Malta erau folosite
ca adăpost pe timp de iarnă de fenicieni, cartaginezi, iar în timpul
lui Cicero piraţii petreceau aici iarna în fiecare an. 88 Malta şi Gozo
se aflau în strânse legături comerciale cu Siracuza aflată la 80 de
stadii şi Camarina, la 88 sau 87 de stadii. 89 În perioada romană
Malta şi Gozo erau puncte de legătură pe rută cu insulele Siciliei,
Siracuza, Camarina, Lilibeum şi Cossura. De asemenea era port
pentru corăbiile ce veneau din Egipt spre Puteoli. 90
Insula Malta se află la şase mile distanţă de Sicilia şi o sută
de Africa, cu o suprafaţă de 237 kilometri pătraţi. 91 Ea a fost
locuită din cele mai vechi timpuri de imigranţi veniţi din Sicilia,
fiind colonizată în secolul VII î. Hr. de fenicieni. Tot fenicienii au
dat numele de origine al acestei insule, Melita, în limba lor
însemnând refugiu, iar acest nume a fost apoi împrumutat de
evrei. 92 În secolele V-IV î. Hr. intră sub control cartaginez iar în
218 î. Hr., la sfârşitul celui de-al doilea război punic, e ocupată de
Roma şi anexată provinciei Sicilia. 93 Din vremea împăratului
Augustus a fost administrată de un procurator imperial. 94
Argumentele filologice ale teoriei malteze se folosesc de
textul Faptelor, în special de câteva nume: Publius, căpetenia
insulei şi apelativul barbari atribuit locuitorilor insulei
naufragiului de Luca. Disputa dintre partizanii acestor teorii se
centrează pe numele şi orientarea vânturilor, în special ευροκυδων,
care au condus pe Pavel la naufragiu.
Istoricul şi geograful Filipp Cliver, care a publicat
comparativ legendele despre Malta în 1619, citând din Arator şi
Constantin VII Porfirogenetul, identifică βάρβαροι de la Fapte 28,
lungul istoriei insulele Malta şi Gozo. Cei care controlau aceste insule erau
stăpâni peste întreaga Mediterană de centru – Vezi: JOSEPH BUSUTTIL,
Maltese Harbours in Antiquity în Melita Historica, Malta Historical Society, An
5 (1971), p. 305.
88
IBIDEM, p. 305.
89
IBIDEM, p. 306.
90
IBIDEM, p. 307.
91
HORIA C. MATEI, Enciclopedia Antichităţii, Editura Meronia, Bucureşti,
1995, p. 203.
92
F.F. BRUCE, Op. cit., p. 272.
93
IBIDEM, p. 204.
94
IBIDEM, p. 204.
98