revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

evenimentelor. Astfel că cititorul care află pasiv de lucrarea
apostolică din primul secol creştin se vede în această secţiune
copărtaş la evenimente, împreună călător cu Pavel în corabia
Bisericii, străbătând marea vieţii. Poate din această cauză numărul
pasagerilor amintit de Luca este mai mare decât în mod obişnuit.
La nivel superior, descrierea prezintă istoria mântuirii lui
Dumnezeu, dusă până la marginile pământului. 143 Împlinirea
profeţiei că toţi cei din corabie vor supravieţui furtunii devine un
semn în miniatură al promisiunii lui Dumnezeu de „salvare a
tuturor trupurilor, care nu va fi acum împlinită”. 144 În această
situaţie Roma este preînchipuirea Împărăţiei făgăduite de
Dumnezeu spre care creştinii ajung numai prin Cruce. Şi nu
întâmplător această preînchipuire poartă numele cel mai dulce, de
miere: Melita. Chiar dacă Luca ştia mai multe despre această
insulă misterioasă, dacă a vrut să-şi structureze lucrarea după acest
plan paralel cu al vieţii evanghelice a Mântuitorului, nu putea să
detalieze. Fiecare trebuie să-şi găsească şi să-şi înţeleagă calea şi
Crucea, după modelul înaintaşilor.
Dar poate că întunericul care s-a lăsat peste corabie după ce
Sfântul Pavel şi însoţitorii săi au părăsit Limanuri Bune a îngreunat
foarte mult scrierea ultimei părţi a operei lucane, făcând dificilă
identificarea exactă a traseului urmat de corabia muribundă şi mai
ales a locului naufragiului. Acest întuneric a rămas aşternut până
astăzi peste identitatea Melitei, chiar dacă Malta sau Kefalonia par
a fi singurele soluţii.
În lumina descoperirilor făcute de învăţatul teolog
Warnecke, putem să credem că nu greşim dacă identificăm insula
Melita din opera Sfântului Luca, cu Kefalonia. Argumentele
prezentate de teologii susţinători ai acestei teze sunt net superioare
celor care au plasat insula Malta în drumul Apostolului spre Roma.
Tradiţia malteză are totuşi numeroase mărturii ale originii
apostolice a creştinismului său. Acest lucru s-ar putea explica doar
prin două posibilităţi: fie Sfântul Pavel a călătorit în altă perioadă
143 DOMINIC MENDONCA, Op. cit., p. 233.
144 ROBERT C. TANNEHILL, The Narrative Unity of Luke-Acts 1: A Literary
Interpretation (Foundations & Facets), Augsburg Fortress Publishers,
Norristown, Pennsylvania, 1991, p. 336-337.
109