revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Biserica una nu este doar o nota ecclesiae particulară printre altele,
ci natura sa însăşi. Şi funcţia principală a Bisericii în lume este
tocmai readunarea indivizilor separaţi şi dispersaţi şi incorporarea
lor în unitatea organică şi vie a lui Hristos”. Atributul unităţii
ecleziale apare ca fiind un atribut esenţial, un „principiu dinamic”,
existenţial, deopotrivă „dar” (Gabe) şi „misiune” (Aufgabe),
fundament şi scop. Unitatea constituie deci atât un „indicativ”, cât
şi un „imperativ”: unitatea organică a trupului viu, ce are Cap pe
Hristos Însuşi, este, de asemenea, „unitatea Duhului” (Ef 4, 3), căci
Trupul este „legat” şi „creşte” (Col 2, 19) chiar prin lucrarea
Duhului Sfânt, Care conferă „legătura păcii” printr-un sinergism
între harul Său şi credinţa omenească. Unitatea Bisericii înseamnă
aşadar „sobornicitatea” sau „catolicitatea” Bisericii: „unu” şi
„catolic” sunt două aspecte ale aceleiaşi realităţi vii. 18
Printr-o analiză etimologică – nu facilă, căci originile sale
sunt „obscure” – Părintele Georges Florovsky încearcă să releve
care a fost sensul exact al celui de-al doilea termen amintit puţin
mai sus, „catolic”. Utilizat în vechile simboluri de credinţă ca un
adjectiv (vezi ekklesia katholike), el derivă de la kath’olon şi ar
avea sensul de „împreună”, „în unul” sau chiar „în întregime”. În
orice caz, în opinia Părintelui Florovsky kath’olon nu a fost
echivalat cu kata panton, căci el nu ţinea de sfera fenomenală sau
empirică, ci de planul noumenal şi ontologic; descria însăşi esenţa,
deplinătatea (pleroma) acesteia, nu manifestările exterioare. 19
Expresia ekklesia katholike nu a fost folosită deci niciodată într-un
sens cantitativ, pentru a desemna întinderea geografică,
expansiunea spaţială a Bisericii, ci într-un sens calitativ, ce viza
integritatea credinţei sau a doctrinei, fidelitatea Bisericii faţă de
Tradiţia plenară şi primară, în opoziţie cu tendinţele sectare ale
ereticilor, care se separau din această „plenitudine originară”
(catolicitatea). Katholike, mai arată Florovsky, era echivalent mai
degrabă cu „ortodoxia” decât cu „universalitatea” Bisericii, în
sprijinul acestei idei putându-se aduce importante mărturii
18 GEORGES FLOROVSKY, Le Corps du Christ vivant. Une interprétation
orthodoxe de l’Eglise, în La Saint Eglise Universelle – Confrontation
Oecuménique, Neuchatel, 1948, p. 24.
19 IDEM, The Catholicity of the Church, în The Collected Works of Georges
Florovsky, Vol. 1: Bible, Church, Tradition: An Eastern Orthodox View,
Nordland Publishing Company, Belmont, Massachusetts, 1972-1989, p. 39-40.
117