revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

austriacului Johann Weiss pentru a fi reparată. 10 Din nefericire,
războiului turco-austriac din 1736-1737 a readus centrul eparhial
în stare deplorabilă, locaşul şi clădirile din jur fiind arse şi distruse
de către trupele otomane. Cel care le-a refăcut a fost episcopul
Climent al Râmnicului care „au prefăcut şi au înălţat biserica
ac(i)asta, făcând-o cu turle, că mai înainte a fost dreaptă şi
împodobind-o şi cu zugăveală precum se veade, făcut-a clopotniţa
şi casele împrejur”. 11 Noua catedrală a dăinuit până în anul 1847,
când datorită unui incendiu devastator a fost distrusă până la
temelii. Avea să fie reclădită în forma actuală, între anii 1850-1856,
după venirea în fruntea eparhiei a Sfântului Calinic de la Cernica. 12
În pofida deselor intervenţii, edificiul, construit de către meşterul
Costache, a avut de suferit de pe urma cutremurelor din 1940 şi
1986, care l-au fisurat, producându-i mari pagube. Ca atare,
picturile au fost restaurate în 1968 de către Traian Trestioreanu, iar
ulterior, de Toma Lascu, prin grija episcopilor Iosif Gafton şi
Gherasim Cristea.
Din punct de vedere arhitectonic, monumentul are ziduri
masive, în plan trilobat, cu pridvorul închis şi acoperişul de tablă,
încununat cu trei turle, dintre care una centrală mare şi două
frontale mai mici. Iconografia, în stil renascentist, executată de
Gheorghe Tattarescu, un mare artist al timpului, a fost spălată în
2003. 13 Din nefericire, un pictor neiscusit a încercat să restaureze
iconografia iniţială în anul 1889, degradând-o în mare măsură prin
intervenţii necorespunzătoare. De remarcat, în mod deosebit,
icoanele de la catapeteasmă, îndreptate într-un stil bizantin de
10
ALEXANDRU A. VASILESCU, Descrierea şi proiectele de fortificaţie a
mănăstirilor mai însemnate şi a locurilor strategice din Oltenia întocmite în
1731 de inginerul maior Johann C. Weiss, în AO, an. VII, 1928, nr. 37-38,
p. 251.
11
MIRCEA PĂCURARIU, Episcopul Climent al Râmnicului (1735-1748), în
MO, an. XVII, 1965, nr. 1-2, p. 37; PAUL CERNAVODEANU, Monumentele
istorice din Oltenia şi Muntenia vizitate de generalul Kiselef la 1832, în „Studii
şi cercetări de istoria artei”, 1973, nr. 1, p. 177 (se va cita SCIA).
12
GRIGORIE TOCILESCU, Raporturi asupra câtorva mănăstiri, schituri şi
biserici din ţeră, Bucureşti, 1887, p. 169.
13
Domnitorii şi ierarhii Ţării Româneşti – ctitoriile şi mormintele lor,
Bucureşti, 2009, p. 1177.
143