revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Jacob Bryant susţinea cazul Meleda 114 dar a fost contestat de
James Rennel în articolele publicate în „Archaeologia”. 115
Validitatea argumentelor geografului Rennel a fost demonstrată de
James Smith în lucrarea The Voyage and Shipwreck of St Paul with
dissertations on the sources of the writings of S. Lucas and the
ships and the navigation of the ancients, London, 1848. 116
Părerea aproape unanimă asupra identităţii Melite – Malta a
fost contrazisă de profesorul Mario Buhagiar. 117 Alţii au presupus
naufragiul descris de Sfântul Luca în localităţi ca: Mellieha, 118
Mljet (Melite Illyrica), o insulă mică pe coasta Dalmaţiană (astăzi
Dubrovnik), 119 Mitylene pe insula grecească Lesbos şi identificată
cu insula Capri. 120
Cea mai nouă ipoteză referitoare la naufragiul Sfântului
Apostol Pavel, conduce corabia deţinuţilor evrei aflaţi sub
supravegherea centurionului Iulius pe insula grecească
Kefalonia. 121
Kefalonia, insulă grecească între Marea Ionică şi Marea
Egee este patria lui Ulise şi are câteva fenomene ce o arată ca fiind
unică în raport cu restul teritoriului Greciei, fiind cu adevărat o
insulă a contrastelor. 122
114
RICHARD CHOLT HOARE, A Classical Tour through Sicily and Malta,
Vol. II, London 1919, p. 270.
115
J. RENNELL, ‘On the Voyage and Place of Shipwreck of St Paul’,
Archaeologia, xxi (1826), p. 92-106.
116
J. SMITH, The Voyage and Shipwreck of St Paul with dissertations on the
sources of the writings of S. Lucas and the ships and the navigation of the
ancients, London 1848.
117
El consideră că naufragiul Sfântului Pavel în Malta este acceptat mai mult
din cauza asemănării toponimelor Melita-Malta, căci logico - geografic ar fi
mult mai indicat portul Brundusium, sau alt port de pe coasta Adriatică – Vezi:
MARIO BUHAGIAR, Op. cit. p. 186.
118
J. SMITH, Op. cit., p. 140; Vezi: DOMINIC MENDONCA, Op. cit., p. 231.
119
M. BUHAGIAR, Op. cit., p. 186.
120
IBIDEM, p. 186.
121
Kefalonia este o insulă grecească situată în Marea Ionică, cunoscută cu
numele de Kefallinia, Kefalonia sau Cefalonia şi are o suprafaţă de 800
kilometri pătraţi dar şi o istorie ce abia acum începe să se redescopere.
122
În apele sale, de un albastru profund, „plutesc” roci verzi şi abrupte.
Prăpăstiile din capitala Argostoli ascund un fenomen geologic rar: apa mării
intră în crăpăturile rocilor calcaroase şi nu mai iese. De asemenea, datorită unui
fenomen unic, markopoulo, oraş construit pe o colină, este de un interes
103