revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

Ierarh Calinic de la Cernica în Mitropolia Olteniei nu a fost
întâmplătoare. A fost voia lui Dumnezeu şi dorinţa Sfântului Ierarh
să vină să-şi cerceteze din nou eparhia, pe fiii săi duhovniceşti,
după 162 de ani de la întronizarea sa, la Craiova, ca episcop al
Râmnicului (26 noiembrie 1850).
Scoaterea moaştelor Sfântului Ierarh Calinic din mănăstirea
Cernica, pentru prima dată, după trecerea vrednicului Ierarh la cele
veşnice (la 11 aprilie 1868), şi aducerea lor în Oltenia s-au datorat
şi împlinirii a unui an de la canonizarea Sfântului Cuvios Irodion
de la Lainici, cel care a fost ucenicul şi apoi duhovnicul Sfântului
Ierarh Calinic. Venind în Oltenia, Sfântul Ierarh trebuia să-şi
viziteze şi duhovnicul, pe Sfântul Cuvios Irodion, ,,Luceafărul de
la Lainici”, aşa cum făcuse deseori cât timp fusese episcop al
Râmnicului. Această întâlnire de taină a celor doi sfinţi, o
adevărată filă de pateric românesc, avea să se întâmple în ziua de 3
mai, ziua cinstirii Sfântului Irodion, prin purtarea de grijă a
Întâistătătorului Olteniei, Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit
Irineu. Lucrarea duhovnicească de canonizare a Sfântului Irodion
iniţiată de Părintele Mitropolit, a cărui mănăstire de metanie este
mănăstirea Frăsinei, ctitoria Sfântului Ierarh Calinic, avea să fie
încununată prin descoperirea moaştelor Sfântului Irodion, la 10
aprilie 2009, şi prin proclamarea canonizării sale anul trecut, la
Lainici, în ziua de 1 mai.
Înainte de a prezenta şirul evenimentelor petrecute cu
prilejul aducerii cinstitelor moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic în
Oltenia, se cuvine să amintim, pe scurt, viaţa şi faptele vrednice ale
acestui Sfânt Ierarh, pe care Biserica noastră l-a trecut în rândul
sfinţilor în anul 1955.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la 7
octombrie 1787, în Bucureşti, într-o familie de buni creştini,
„boieri de neam”, cinstiţi şi temători de Dumnezeu, Antonie şi
Floarea Antonescu.
A primit la botez numele de Constantin de la naşa sa
Ruxandra (Lucsandra) Văcărescu, soţia banului Barbu Văcărescu
şi mama poetului Ienăchiţă Văcărescu.
Atmosfera de înaltă viaţă duhovnicească din mănăstirea
Cernica, îndrumată la acea vreme de stareţul Gheorghe, a avut o
mare influenţă asupra tânărului Constantin, încât în anul 1807, la 1
265