revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

în poezia „La Râmnic”, unica pe care poetul o închină unui oraş al
ţării şi care este mai degrabă un semn al simpatiei pe care a purtat-o
acestui oraş. 18 Sosirea sa la Râmnic se identifică cu multe
implicaţii asupra vieţii şi activităţii sale, asupra vieţii culturale din
acest oraş precum şi asupra cântării psaltice. Astfel că, după
Bucureşti, oraşul Râmnic va deveni al doilea loc de statornicire a sa
„casa cu foişor de pe drumul Cheii şi al Olăneştilor, fiind martorul
tainic al unor ispititoare nădejdi, dar şi al zbuciumului său
sufletesc”. 19
Tot în această perioadă „ducându-se vestea despre minunatul
său glas şi despre marea sa iscusinţă în meşteşugul psaltichiei”, 20 îl
întâlnim pe Anton Pann ca profesor la Mănăstirea Dintr-un lemn,
de lângă Govora, la invitaţia stăruitoare a stareţei Platonida,
iubitoare şi cunoscătoare de muzică, pentru a preda în această vatră
culturală psaltichia maicilor. 21
În toată această perioadă Anton Pann n-a stat cu mâinile în
sân, pentru că mânat de un ardent patriotism „n-a zăbovit a români
şi a lucra pe note cărţile cele mai trebuincioase”. Astfel, există
multe dovezi în manuscrise care atestă că Anton Pann a desfăşurat
şi în această zonă o amplă activitate de românire a cântărilor. Ca
un magnet a atras lângă sine muzicieni colaboratori la această
acţiune dintre care două ne reţin atenţia în mod deosebit. Este
vorba de ierodiaconul Chesarie de la Cozia, viitor protocantor la
Mănăstirea Hurezi şi profesor de muzică la Seminarul de la
Vâlcea, la a cărui rugăminte Anton Pann a alcătuit Voscresnele
Învierii, aşa cum rezultă din manuscrisul cercetat de Gheorghe I.
Moisescu unde la sfârşit, f. 53-v se află însemnarea: „Aceste
unsprezece voscresne s-au alcătuit de dd. Anton Pantolion,
profesorul şcolii de musichie (dintru ale lui Dionisache pentru
cererea mea, a nevrednicului între diaconi Chesarie când mă
aflam în Cozia, noiembrie 30, anul 1826 (Râmnic)”, 22 antrenat
apoi la românirea cântărilor, mai precis la Doxastarul care a reieşit
18
IBIDEM, p. 71.
19
Pr. prof. ALEXIE AL. BUZERA, Op. cit., p. 163; Vezi şi 130 de ani de la
moartea lui Anton Pann, în „M.O.”, nr. 11-12, an 1984, p. 699.
20
Diac. prof. GHEORGHE I. MOISESCU, Op. cit., p. 167.
21
ELISABETA DOLINESCU, Anton Pann – viaţa în imagini, Bucureşti, an
1967, p. 18.
22
ANTON PANN, Fabule şi istorioare, Vol. I, Bucureşti, an 1841, p. 4.
227