revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
locuri şi cu mile domneşti pentru hrana vieţuitorilor săi. 123<br />
Din cuprinsul pisaniei, reiese că aşezământul a fost<br />
reconstruit între anii 1677-1680, prin străduinţa mitropolitul<br />
Teodosie al Ţării Româneşti, 124 care va ridica şi biserica „Sfântul<br />
Gheorghe” din centrul oraşului. Odată cu trecerea timpului, a<br />
suferit unele modificări, fiind renovat, cu clădirile alăturate, între<br />
1850-1853, la iniţiativa mitropolitului Nifon. De refacerea lui s-a<br />
ocupat arhimandritul Mihail Berislăveanu care i-a adăugat<br />
pridvorul, turla de lemn şi i-a ridicat apoi casele împrejur. 125 De<br />
notat că atât icoanele de pe catapeteasmă, cât şi cele din altar, sunt<br />
opera lui Gheorghe Tattarescu. Catagrafia din 1858 subliniază că<br />
avea „înaintea ei un amvon zidit din nou, cu clopotniţa deasupra,<br />
învelită din tinichea albă. Casele egumeneşti erau cu patru<br />
încăperi, odoarele, veşmintele, moşia schitului, de asemenea în<br />
bună stare”. 126<br />
După secularizare, fostul metoc al mitropoliei a rămas în<br />
grija localnicilor, fiind reparat succesiv în 1895, 1929, 1941, 1956<br />
şi 1978-1980. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are plan<br />
de corabie, cu altar decroşat, pronaos boltit semicilindric şi pridvor<br />
de cărămidă, cu stâlpi rotunzi. Iniţial, funcţia de pridvor a preluat-o<br />
pronaosul, despărţit de naos printr-un zid masiv. În pronaos s-au<br />
păstrat figurile mitropoliţilor Teodosie şi Nifon, cu ajutorul cărora<br />
şi-a continuat existenţa până în zilele noastre. De reţinut faptul că<br />
în incinta curţii sunt mormintele familiilor Socoteanu, Cerchez şi<br />
Lahovary. Din şirul preoţilor care au slujit aici, în memoria<br />
enoriaşilor au rămas Dumitru Cosmescu, Emanoil Neţu şi<br />
Gheorghe Păun care a păstorit până în 2010. 127 Azi, biserica se află<br />
sub oblăduirea preoţilor Emanuel Bărbuţ şi Dumitru Piloiu.<br />
123 CORNELIU TAMAŞ, Schitul Cetăţuia şi proprietăţile sale în secolul al XVII-lea,<br />
în Vol. Episcopia Râmnicului 500 de ani de la înfiinţare..., p. 298-310.<br />
124 DUMITRU BĂLAŞA, Două pomelnice ale schitului Cetăţuia, din Râmnicu<br />
Vâlcea, în MO, an. XIX, 1967, nr. 3-4, p. 261; IOAN DURĂ, Mitropolitul<br />
Teodosie al Ţării Româneşti şi contribuţii biografice…, p. 141-142<br />
125 NICOLAE IORGA, Inscripţii…, p. 177.<br />
126 GHENADIE ENĂCEANU, Vizite canonice însoţite de note istoricoarheologice,<br />
anii 1890-1891, Bucureşti, 1892, p. 3-4; T.G. BULAT, Un schit de<br />
lângă Râmnicu Vâlcea, închinat Mitropoliei Bucureşti, Cetăţuia, în MO, an.<br />
XXIII, 1971, nr. 3-4, p. 229-230.<br />
127 Arhiva Schitului Cetăţuia.<br />
161