revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

unde marile mănăstiri fuseseră înzestrate cu bolniţe. 7 Învăţătura
Bisericii, prin Vasile cel Mare, Athanasie Athonitul şi Sava cel
Sfinţit (Tipiconul Sf. Sava, capitolul 48) prescrie monahilor să se
îngrijească de oferirea adăpostului şi îngrijirii necesare bolnavilor,
fie ei călugări sau străini. 8
Mica bolniţă a Episcopiei are un plan drept, cu naosul şi
pronaosul boltite cu o calotă şi despărţite prin stâlpi de zidărie, şi
un pridvor, boltit de asemenea cu o calotă. Altarul este despărţit de
naos printr-un zid plin, străpuns de trei uşi şi pictat cu fresce, peste
care a fost montat un iconostas de lemn sculptat. Două icoane
împărăteşti care provin de la bolniţă şi se află astăzi în colecţia
muzeală a Arhiepiscopiei, menţionează donaţia episcopului
Climent şi anul 1747-1748, indicând că realizarea iconostasului
bolniţei a avut loc odată cu picturile murale. 9
Restaurată în 1972, când întreg ansamblul picturilor murale
a fost curăţat de repictări târzii şi retuşat apoi culoare peste
culoare, pictura bolniţei Episcopiei râmnicene nu mai poate fi
astăzi pe deplin apreciată stilistic. 10 Însă, particularităţile
programului său iconografic invită la o analiză amănunţită a
acestui ansamblu, datorat uneia dintre marile personalităţi
ctitoriceşti ale Vâlcei. 11
Altarul prezintă un program iconografic elaborat în epoca
brâncovenească. Maica Domnului ca sălaş al lui Dumnezeu
7 Aproape toate bolniţele mănăstireşti construite în Ţara Românească se află în
Oltenia şi se leagă de personalitatea ctitoricească a voievozilor şi a marilor
latifundiari (Basarabii şi boierii Craioveşti): Bistriţa (1518), Cozia (1542/3),
Sadova (1693), Hurezi (1699), Brâncoveni (1700). La metohul mănăstirii
Hurezi, schitul Polovragi, egumenul Lavrentie a ridicat o bolniţă în 1736, la
scurt timp după ce Climent, fost egumen al Polovragilor, a devenit episcopul
Râmnicului.
8 PETRU MIROIU, Despre tipicul bolniţelor mănăstireşti, în Revista
„Mitropolia Olteniei”, XXI (1969), nr. 9-10, p. 696-700.
9 IBIDEM, nr. VIII 1344 şi VIII 1345.
10 Unele restaurări moderne au ales soluţia controversată de a repicta
ansamblurile de pictură degradate, culoare peste culoare. Bolniţa a fost
restaurată, cu repictări, de pictorul Traian Trestioreanu; VALERIA DANIELA
GRIGORESCU, Noi date despre biserica bolniţă Adormirea Maicii Domnului a
Episcopiei Râmnicului, în „Buridava”, Vol. 6 (2008), p. 122.
11 Pr. MIRCEA PĂCURARIU, Episcopul Climent al Râmnicului, în Revista
„Mitropolia Olteniei”, XVII (1965), nr. 1-2, p. 22-49.
211