28.04.2013 Views

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

iblioteca aşezământului la sfârşitul secolului al XIX-lea. 71 În 1839<br />

era păstorită de Petrică, fiul lui Ceaşcă şi Dumitru Greceanu, 72 iar<br />

în 1845 de Dumitru, fiul preotului Ioan, hirotonit în 1813. 73 Din<br />

nefericire, datele despre ei sunt destul de lapidare, încât niciuna din<br />

realizările lor în folosul bisericii nu sunt menţionate.<br />

Trecută prin pârjolul focului la 7 aprilie 1847, ctitoria avea<br />

să fie refăcută în februarie 1848, 74 urmând ca de sub bolţile ei să<br />

fie binecuvântate steagurile revoluţionarilor din 1848, care, sub<br />

generalul Gheorghe Magheru, aveau tabăra pe câmpul Troian, iar<br />

la 20 iunie 1848 să se celebreze Constituţia Ţării Româneşti. Tot<br />

aici, sub bagheta lui Anton Pann, „dascălul de musichie”, corul<br />

preoţilor din Râmnic a intonat pentru prima dată „Deşteaptă-te<br />

române”, 75 care urma să devină imnul naţional.<br />

După numai două decenii de la aceste evenimente, în anul<br />

1868, construcţia era în stare de ruină, acoperită cu şiţă, foarte<br />

veche şi săracă în odoare. Primele restaurări le-a iniţiat, în anul<br />

1878, epitropul Cristache Ioan Pescariul care a angajat pe zugravul<br />

Moise Popescu să completeze pictura şi să-i facă două tablouri în<br />

pronaos. Cu această ocazie, au fost introduşi în rândul ctitorilor<br />

clucerul Ioan Lahovary şi soţia sa Bica, din familia Socoteanu,<br />

care, în 1860, lăsaseră un han, bisericii. Referitor la iscusinţa<br />

acestui pictor, Nicolae Iorga afirma cu prilejul unei vizite că<br />

„portretele sfinţilor sunt foarte urâte şi cu totul modernisate”. 76<br />

La sfârşitul secolului al XIX-lea era aproape părăsită,<br />

înegrită de vechime, deteriorată, umedă, afumată, fără nicio<br />

fereastră la turla din faţă, asemenea unui „loc de refugiu pentru<br />

cucuvele şi stăncuţe”. Odată cu numirea preotului Meletie Răuţu,<br />

71<br />

N. IORGA, Inscripţii…, p. 309; ION VÂRTOSU, Inscripţii…, p. 187.<br />

72<br />

Arhiva Sfintei Episcopii a Râmnicului, dosar 44, din 1838, fila 137; I.<br />

POPESCU-CILIENI, Op. cit., p. 59.<br />

73<br />

I. IONESCU, Op. cit., p. 663.<br />

74<br />

CORNELIU TAMAŞ, Istoria municipiului Râmnicu - Vâlcea, Rm. Vâlcea,<br />

2006, p. 203.<br />

75<br />

N. ANGELESCU, Op. cit., p. 13; Arhim. CALINIC RUCĂREANU, O<br />

scrisoare inedită…, p. 116; CONSTANTIN CÂRSTEA, DORU CĂPĂTARU,<br />

Op. cit., p. 197-198; VASILE ROMAN, Anton Pann şi marşul revoluţionar<br />

„Deşteaptă-te, române!”, în Vol. Episcopia Râmnicului 500 de ani de la<br />

înfiinţare (1503-2003), Rm. Vâlcea, 2005, p. 378-391; Domnitorii şi ierarhii…,<br />

p. 1179.<br />

76<br />

N. IORGA, Inscripţii…, p. 308.<br />

153

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!