revista arhiepiscopiei craiovei, arhiepiscopiei râmnicului, episcopiei ...

iblioteca aşezământului la sfârşitul secolului al XIX-lea. 71 În 1839
era păstorită de Petrică, fiul lui Ceaşcă şi Dumitru Greceanu, 72 iar
în 1845 de Dumitru, fiul preotului Ioan, hirotonit în 1813. 73 Din
nefericire, datele despre ei sunt destul de lapidare, încât niciuna din
realizările lor în folosul bisericii nu sunt menţionate.
Trecută prin pârjolul focului la 7 aprilie 1847, ctitoria avea
să fie refăcută în februarie 1848, 74 urmând ca de sub bolţile ei să
fie binecuvântate steagurile revoluţionarilor din 1848, care, sub
generalul Gheorghe Magheru, aveau tabăra pe câmpul Troian, iar
la 20 iunie 1848 să se celebreze Constituţia Ţării Româneşti. Tot
aici, sub bagheta lui Anton Pann, „dascălul de musichie”, corul
preoţilor din Râmnic a intonat pentru prima dată „Deşteaptă-te
române”, 75 care urma să devină imnul naţional.
După numai două decenii de la aceste evenimente, în anul
1868, construcţia era în stare de ruină, acoperită cu şiţă, foarte
veche şi săracă în odoare. Primele restaurări le-a iniţiat, în anul
1878, epitropul Cristache Ioan Pescariul care a angajat pe zugravul
Moise Popescu să completeze pictura şi să-i facă două tablouri în
pronaos. Cu această ocazie, au fost introduşi în rândul ctitorilor
clucerul Ioan Lahovary şi soţia sa Bica, din familia Socoteanu,
care, în 1860, lăsaseră un han, bisericii. Referitor la iscusinţa
acestui pictor, Nicolae Iorga afirma cu prilejul unei vizite că
„portretele sfinţilor sunt foarte urâte şi cu totul modernisate”. 76
La sfârşitul secolului al XIX-lea era aproape părăsită,
înegrită de vechime, deteriorată, umedă, afumată, fără nicio
fereastră la turla din faţă, asemenea unui „loc de refugiu pentru
cucuvele şi stăncuţe”. Odată cu numirea preotului Meletie Răuţu,
71
N. IORGA, Inscripţii…, p. 309; ION VÂRTOSU, Inscripţii…, p. 187.
72
Arhiva Sfintei Episcopii a Râmnicului, dosar 44, din 1838, fila 137; I.
POPESCU-CILIENI, Op. cit., p. 59.
73
I. IONESCU, Op. cit., p. 663.
74
CORNELIU TAMAŞ, Istoria municipiului Râmnicu - Vâlcea, Rm. Vâlcea,
2006, p. 203.
75
N. ANGELESCU, Op. cit., p. 13; Arhim. CALINIC RUCĂREANU, O
scrisoare inedită…, p. 116; CONSTANTIN CÂRSTEA, DORU CĂPĂTARU,
Op. cit., p. 197-198; VASILE ROMAN, Anton Pann şi marşul revoluţionar
„Deşteaptă-te, române!”, în Vol. Episcopia Râmnicului 500 de ani de la
înfiinţare (1503-2003), Rm. Vâlcea, 2005, p. 378-391; Domnitorii şi ierarhii…,
p. 1179.
76
N. IORGA, Inscripţii…, p. 308.
153