UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA
LOT
pentru a-şi asigura existenţa şi pentru a aduna mijloacele necesare
călătoriei la Viena, atât de fierbinte dorită. Sosit la
Viena se închină cu toate puterile sale ştiinţei. Pentru a putea
exista, şi ca să-şi cumpere cărţile necesare dădea lecţii de limba
elenă. Această înteţire supraomenească, prin care îşi satisfăcea
necesităţile sufletului şi făcea faţă greutăţilor vieţii, îi slăbiră,
sănătatea şi avură drept urmare o hemoptizie primejdioasă,
care-i ameninţa viaţa şi cariera. Ros de boală, chinuit de grijile
amare ale existenţii, el se găsea pe marginea mormântului şi
medicii aşteptau sfârşitul apropiat al său; însă Pindo, credincios
şi neclintit, deşi bolnav şi în ghiarele morţii, studia fără
preget, mai departe. El începu să se trateze singur şi redobândi,
fiind mântuitorul său propriu, sănătatea. Deoarece singura ţinta
a vieţii sale era să-şi însuşească ştiinţa, el i se închină cu
jertfire de sine, cu seriozitate, sprijinit de talentele sale strălucite.
In timp de doi ani îşi termină studiile complet şi din milostivirea
M. S. împăratul Iosif II i se permise să se supună la
Universitatea vieneză legiuitelor examene riguroase pentru obţinerea
titlului academic de Doctor. După rezultatul lor strălucit
domnitorul hotărî prea milostiv să recompenseze imediat
pe acest medic excelent. Ii declară prea graţios că nu doreşte
ca el să părăsească Austria şi Viena şi că se află atâţia Greci
în residenţă, care necunoscâhd limba germană, găsesc greu
ajutor medical şi de aceea îi acordă dreptul de liberă practică
în Viena, numindu-1 totodată primul medic al coreligionarilor
săi greci 1 ) Astfel elevul şcoialei din Gramostea a ştiut să ajungă
1
) E de notat distincţia fină pe care o face autorul anonim
german între conaţionali şi coreligionari. E evident că el îşi
dădea seama că aceşti creştini de confesiune grecească din
colonia vieneză nu erau toţi Greci în înţeles etnic..
Faptul că Nicolide din Pind e numit medic privilegiat al
coloniei greceşti nu-i uimitori Compania comercianţilor Levantini
în diferitele oraşe ale Austriei îşi avea autonomia ei cu
o seamă de funcţionari de diferite categorii. Ih cadrele acestei
autonomii se desvoltară şi nişte organizaţii şi organe de asistenţă.
In această privinţă avem o mărturie foarte interesantă
din capitala Ungariei, asupra Căreia Dl. Prof. G. Bogdan-Duică
a binevoit să-mi atragă atenţiunea, mărturie oare ne permite
să presupunem că ceva analog există şi îh Viena. E vorba de
spitalul Grecilor şi Aromânilor fteuniţi („Spital der nicht Unirten
Griechen und Wlâchen"), pe câre-1 descrie Franz Schdms în â-s&:
„Vollständige Beschreibung der königlichen Freystadt Pest itt
Ungarn" (Pest 1821, Hartiebeh), la pag. 325—26:
..Această instituţie se găseşte îh localul şcoalei comunităţii
religioase, în apropierea bisericii. înfiinţarea şi susţinerea ei Se
datoreşte contribuţiilor pioase, mai ales însă fundaţiilor unor*
bărbaţi filantropi aparţinând acestei confesiuni. O cameră ci|