UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 639
.-«fla*:f«i«Ioeiila Pischi, Sighişoara, Rodbav, Hajdu-boşzormepy,
Endrod. Modelul decorativ al lunii, ansae lunatae,_ t
c(>rnutae,
«comun Balcanilor apuseni e frecvent şi .în- Italia şi în Dacia.
i Urcând pe scara de .bronz a secolelor, P. arată "ca" uel'a —
.probabil — 1000 a. Cur., până la 700 a- Chr 7
data aproximativă
a apariţiei Sciţilor, Garpaţo-dunărenii s'iau bucurat de 6 perioadă
de timp pacinică, prosperă care oferă, o serie de fenomene foarte
-asemănătoare cu cea „medievală" aciieo-myceniaria ilustrată' în
.fliada şi Odysseia, la aceşti aborigeni („natives" pag. ?6) ai ţinuturilor,
dintre Boemia, Ucraina, Dalmaţia şi Bulgaria. Acelaş
metal: .bronzul şi aurul, deşi rar. Ceramică frumoasă 11 ). 'Nobilii
războinici îşi aveau „castele", înălţate pe ridicaturi, întărite. Purstau
coifuri şi luptau în bige. Se împodobeau cu brăţări, mele,
cu fibule variate; femeile cu inele de aur. Marele număr de seceri
găsite denotă agricultura, spre deosebire de Tracii din sud,
cari erau posesori de cirezi sau îmblânzitori de cai. (Dâchelefte
.înclină să creadă că secerea a fost inventată de Carpato-duhă-
•areni, pe care-i numeşte Tracii Ungariei). Aci, caşi la Celţi şi'
•Germani, nobilii erau consideraţi fiinţe cereşti; printre ei trebuie
să pomenim zeul soarelui, cu simbolurile sale: discul, roata,
barca, lebăda — acest Apollo hiperborean al legendelor gre-
•eeşti. Animalele, dar mai ales idolii femenini găsiţi în staţiunile
bronzului, fac să se conchidă că erau acolo şi simpatii pentru
cultul chtonian. P. crede că, dupăcum în sudul helenic, şi
;aci clasele de jos aveau religia veche aborigenă, în onoare la locuitorii
preindoeuropeni din faza cea mai îndepărtată a neoliticului
(p. 30). Indoeuropenii, la aşezarea lor printre Carpatihieni,
au împrumutat desigur din superstiţiile lor; locuitorii originari
ca'n Grecia, au fost treptat desnaţionalizaţi, lăsând însă cuiitul
chtonian al zeiţei reproducţiei, vegetaţiei şi a morţii. Când
•au început a se marca influenţele italo-illirice (pe la 1000 a. Chr.)
•era linişte la Carpato-dunăreni: veniţi pe la 1500 a. Chr., amestecul
cu aborigenii s'a înfăptuit până la această dată. „Astfel
nu mai poate încăpea îndoială că poporul, pe care îl cunoaştem
anal târziu sub numele de Daci şi Geţi — nume probabil de origine
iraniană, deşi popoarele înşile erau tracice — se aşează
Intre Carpatici pe la mijlocul mileniului al doila a. Chr. Villafnovanii
constitue deci primul val italic în Dacia, iar a patra perioadă
a Vâmtei de bronz carpato-dunărene fu prima perioadă a influenţelor
vestice în aceste regiuni" (p. 34).
Peste această situaţie au invadat Sciţii, cu armele de fier
*) Costumele tracice de pe vasele greceşti din perioada clasică
pot fi comparate cu costumele idolilor din Vârsta de bronz
•oarpato-dunăreană.