UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 727
C. Muşlea, O plângere a preoţilor din protopopiatul^ Braşovului.
Preoţii delà 1801, se plâng că deşi feciorii lor şi cantorii
sunt scutiţi de recrutare, totuşi au de suferit mari batjocuri şi
silnicii deia autorităţi şi mai cu seamă delà Ioan Gândi castelanul
tiranului. Clerul a fost credincios împăratului, ajutându-1
în trecutul războiu cu câte un galben fiecare, iar prin popor s'au
strâns sume mari pentru Tirolezii „care s'au primejduit şi sărăcit
delà Franţozi".
An. II. No. 2. (Martie Aprilie 4930).
A. A. Mureşianu, Homdrai apărători ai Braşovului în războiul
cu Curaţii (1704 1709).
La mişcarea revoluţionară delà începutul secolului al XVIIIlea
condusă de Râkoczi al II-lea, au participat şi Românii ardeleni
ca lefegii, recrutaţii fie în tabăra curaţilor, fie în armatele
imperiale. Aceşti din urmă erau în majoritate din Banat, sudul
Ardealului şi din Muntenia (lefegii lui Gheorghe Brancovici).
Ni se amintesc „companii de Bulgari" din Sălişte (p. 125 nota
27), iar la Braşov existenţa unei „companii libere" formată din
Români şi Saşi sub numirea de „Raţi". Despre aceşti din urmă,
Mar eus Fronius (Quellen VII), dă numeroase ştiri arătându-i
buni luptători şi victorioşi apărători ai Biaşovului şi Ţării
Bârsei. Vitejia acestor „Raţi" i^a inspirat cronicarului sas teama
de a nu vedea pe aceşti Români luptând pentru cucerirea Ardealului
cu ajutorul Muntenilor şi Moldovenilor. Despre ei ne
vorbeşte şi un pomelnic de 41 „cătane" împărăteştii şi mai mulţi
ofiţeri români căzuţi în lupte.
I. Prişcu, Din două manuscrise.
lntr'un Molitvelnic slavon, manuscris, din Biserica Sf. Nicolae
din Bmşov, păr. I. P. a descoperit o „învăţătură şi întrebare
când vrea vre'un om de legea latinească să vie cătră a
noastră"... Unuia oa acela preotul îi va cere să se lapede „de
toată legea latinească şi ide a lu Martin Ereticul şi de toate Ere-
*ele lor şi de toate hulele cu carele hulesc pre duhul isvântu şi
pre precesta şi pre svinţii lui dumnezeu şi pre svinţele icoane".
Pentru datare aflăm că Molitvelnicul a fost dăruit bisericei
din Şcheiu de popa Dobre la anul 1569.
In al doilea manuscris e un credeu delà sfârşitul veacului
al XVII-lea.
C. Muşlea, Radu Tempea, O sentinţă umilitoare pentru Românii
„rebelanţi" din Rotbav.
După câteva date biografice, autorul ne dă o sentinţă nedreaptă
din 19 Aug. 1807 a lui R. T. „director al şcoalelor neunite
naţionaliceşti din marele Prinţipat al Ardealului" împo-