UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

678 /. BP.EAZU
dicali şi occidentali), patrioţi tradiţionalişti şi liberali moderaţi..
Teoreticianul lor este Mihail Kogălniceanu. In al doilea rând.
Cuza este, în politica internă şi externă, imitatorul lui Napoleon
III-lea (dictatură cezariană bazată pe reforme populare, politica,
naţionalităţilor). Aceste două influenţe trebuiau să ducă pe Cuza-.
spre o politică prudentă, dar hotărîtă, pentru formarea unităţii
complete a Românilor, o politică de pregătire în acest
sens" (p. 559).
Pentru a dovedi aceste afirmaţii dl Panaîtescu prezintă, în
studiul dsale, atitudinea lui Cuza în două împrejurări, cari păreau
favorabile planurilor lui: Războiul pentru eliberarea Lombardiei
italiene de sub stăpânirea Austriacilor, intreprins de Napoleon
III, în 1859, şi Revoluţia poloneză din 1863.
Din prilejul războiului din 1859 Italienii plănuiau nu numai
eliberarea lor ci desmembrirea întregului imperiu habsburgic.
Pentru atingerea uriaşului plan ei fac propuneri de colaborare
şi lui Cuza. Domnitorul român răspunde cu multă prudenţă (p..
560), însă conştient că are o mare datorie de împlinit. Rezervele
erau făcute din pricina combinaţiei ou Ungurii, la care'ise gândiau
Italienii pentru reuşita acestui plan. In acest scop s'a încheiat,
dealtfel cunoscuta convenţie secretă între Cuza şi generalul.
Klapka, reprezentantul lui Kossuth.
După ce planul de unitate italiană reuşeşte, Cuza felicită
foarte semnificativ pe Victor Emanuel: „Les Italiens qui sont nos
aînés ont atteint le but avant nous... "
Mult mai interesante sunt ştirile inedite referitoare la a
doua împrejurare: Revoluţia poloneză. Ele spulberă cele din urmă.
bănuieli asupra unei înţelegeri a lui Cuza cu Rusia din acest prilej,
bănuieli ridicate de adversari politici ai domnitorului („Roşii"
în frunte cu C. A. Rosetti). Cuza regreta mereu incidentul delà.
Costangalia. După întâmplarea lui dă ordin ca orice ciocnire cu.
Polonii să fie evitată. Permite ofiţerilor acestora să treacă în -
Austria (p. 563). Tratamentul civilizat şi pliln de simpatie al domnitorului
român e recunoscut şi de Poloni.
Prietenia polonă se vede din propunerile prietenului Ladislau
Czartoryski, şeful emigraţiei polone la Paris, pentru o colaborare
polono-română, cu scopul de a elibera Polonia. Baza de
operaţii ar fi România. Dacă Rusia ar fi învinsă, Basarabia împreună
cu Bucovina ar fi retrocedate României. Răspunsul lui
Cuza nu se cunoaşte; de bună seamă că el căuta să cunoască,,
înainte de toate părerile şi planurile lui Napoleon III. Sigur e
însă că el niciodată n'a simpatizat cu Rusia, împotriva Polonilor
şi a Franţei (p. 565).
Propunerea italiană din 1859 se repetă la 28 Maiu, 1863, de
generalul ungur Tur, aghiotantul regelui Victor Emanuel. Se-