06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

DARI <strong>DE</strong> SEAMĂ 53»<br />

cut", cum traduce I. Hodoş, ci „în ultimul an al războiului prece<strong>de</strong>nt"<br />

(in the last year of the former War), zice ediţia, engleză,<br />

singura care are autoritate în lipsa originalului 1 ).<br />

Contrazicerile dintre text şi note nu indică două epoci în<br />

redactarea lucrării (Minea, pp. 66—67, 372), ci <strong>se</strong> explică altfel:<br />

textul (în partea I a lucrării) este, cum recunoaşte Cantemir,<br />

o traducere a cronicarului turc Saiadi, pe care autorul îl corectează<br />

în note, controlându-1 cu alţi autori sau experienţa lui.<br />

De aceia textul vă<strong>de</strong>şte <strong>se</strong>ntimente turcofile combătute în note;<br />

acestea reprezintă părerile domnului scriitor.<br />

In legătură cu isvoarele acestei scrieri d. Minea pomeneşte<br />

<strong>de</strong> o interesantă scrisoare (1706) a lui Constantin Stolnicul<br />

Cantacuzino din arhivele din Cluj., în care învăţatul boer<br />

cere isvoare pentru cronica sa, anume scrierile lui Alexie<br />

Bethlen (p. 70) (probabil greşalâ pentru Ioan Bethlen sau Wolfgang<br />

Bethlen).<br />

Justă ob<strong>se</strong>rvaţia asupra valoarei Istoriei imperiului otoman,<br />

care stă în notele <strong>de</strong> viaţă culturală otomană (p. 74).<br />

Trecând la „Descrierea Moldovei", d. Minea o consi<strong>de</strong>ră<br />

cu drept cuvânt ca o operă <strong>de</strong> informare a streinătăţii (82) şi'<br />

ca o <strong>de</strong>svoltare eşită din operele şi din preocupările Costinilor<br />

(83). Trebuia însă discutată valoarea istorică a scrierii în special<br />

în privinţa instituţiilor Moldovei.<br />

Hronicul este evi<strong>de</strong>nt o operă <strong>de</strong> propagandă, o amintire<br />

a nobilului popor din care ne tragem, pusă în faţa contemporanilor<br />

în speranţa unei soarte mai bune (107, 114, 147). D.<br />

Minea, contrar părerii autorului acestor rânduri, cre<strong>de</strong> că â-<br />

ceastă carte n'a fost „comandată" (p. 267, n. 3). Totuşi Cantemir<br />

o spune însuşi la sfârşitul „Prolegomenelor": „Cu a pomeniţilor<br />

dară priiatini în<strong>de</strong>mnare şi cu a Aca<strong>de</strong>mii în învăţături luminată,<br />

zic, a Berelinului poftire căutatu-ni-au ai plini pravila..."<br />

(Hronicul, ed. Acad. Rom., p. 179).<br />

Raportul între Hronic şi Historia Moldo-Valachica rămâne<br />

încă <strong>de</strong> stabilit (cf. p. 142), cred însă, bazat pe stil, că Hronicul<br />

românesc e o traducere după un text primitiv latin şi nu invers,<br />

(cf. însă Minea p. 143).<br />

Cât priveşte „Prolegomenele'', cu care-şi începe Cantemiropera,<br />

ele nu pot fi scri<strong>se</strong> după opera însăşi, ca un adaus cen'a<br />

putut fi Introdus în scrierea <strong>de</strong>ja terminată, cum spune<br />

d. Minea (p. 119). Prolegomenele <strong>se</strong> integrează foarte bine în<br />

Hronic, sânt discuţii critice cari nu puteau intra în înşiruirea?<br />

1<br />

). D. Cantemir : The history of... the Othman empire..<br />

London, 1734, I, p. 90 n. 41.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!