UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA 497
Vlahii şi Vlahia lui Brocard.
In ultimul volum din marea colecţie a izvoarelor cruciatelor
intrepninsă de Francezi, Becueil des historiens des Croisades,
se publică un Directorium ad passagium faciendum, atribuit
lui [Pseudo-] Brocardus *). Oricare ar fi autorul, fie vreun călugăr
cu acest nume, din ordinul Predicatorilor, fie episcopul
de Antivari, ne spune întotdeauna că ceeace scrie a văzut. Toata
poveţele şi lămuririle date chiar arată un cunoscător al lucrurilor
din Orient.
Autorul se găsia la Constantinopol în 1307. Descrie toate
drumurile imperiului, ceeace arată că-1 cunoştea bine. Dă chiar
şi diferite referinţe în chestiuni economice. A vizitat coloniile
genoveze în Marea Neagră (pp. 406—407) şi cunoaşte şi pe Veneţieni.
Cunoaşte foarte bine Peninsula balcanică; nu se poate
însă şti cât a stat acolo. Ştim că ea a fost vizitată şi de Guillaume
Adam, episcop de Antivari, aşa că nu trebue să avem
vreo îndoială asupra relaţiunilor. Cunoaşte şi Slavonia com*
pusă diin mai multe state: Rasa, Serbia 2 ), Hlmul s ), Croaţia şi
1
) Documents Arméniens, t. II., documents latins et frah^
çais relatifs à l'Arménie, Paris 1906. pp. 367—517. O ediţie mal
veche numai a traducerii franceze după cea făcută de Jean
Mielot chanoine de Lille în sec. XV, a mai fost publicata dé
Reiffenberg în 1846. Textul este restabilit de Ulysse Robert, mort
înainte de sfârşirea lucrării; introducerea e scrisă de Ch. Cohler,
care observând mai multe asemănări cu De modo Sarracenos extirpandi
a lui Guilllame Adam, este înclinat să vadă în autorul
lucrării acesteia şi pe autorul celei dintâi . Se bazează şi pe faptul
că până în sec. XV ea a fost cunoscută ca anonimă. Atunci
în certurile religioase neputând fi prezentată ca atare i s'a căutat
un autor şi s'a bănuit a fi un călugăr dominican Brochará
sau Brocard, latineşte Burcardus., de lapt bănuit printr'o confuzie
cu Burchard du Mont-Sion (Burchardus de Monte Sion)
care a fost în Palestina între 1275—1285, şi delà care ne-a rămas
o Descriptio (v. I. CM. Laurent, Peregrinatores medii aevi quatuor,
Lipsea 1864). Având în vedere asemănările şi ştiut fiind
că Guillaume Adam a fost episcop de Antivari (a. 1324—1338),
totul ar putea fi probabil; păstrăm însă numirea cunoscută ca
să nu se întâmple vreo confuzie, numire pe care o păstrează
însuşi editorul.
2
) Se întindea până la mare (Serbia maritima) unde poseda
oraşele maritime locuite de Latini (pp. 478—479).
3
) Ţara lui Hlm (Hlmska Zemlja) sau Zahlmija (principatus
Zachlumorum), cuprindea cea mai mare parte din Herţegovina
de azi şi o parte din litoral (v. Schaffarik, Slavische Altert.
II. 263), şi „commencait à Raguse, s'avançait au nord-ouest
dans l'intérieur des terres jusqu'à la Neretva (ou Narenta) et de
32