UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

4yy A. SACEHDOJEANU
Zenta. Populaţia Serbiei e de trei neamuri: slavă, latină şi
albaneză (pp. 482—485).
Lucrarea datează din 1332 când a fost adresată de autor, ca
un exhortatorium, regelui Franţei Philippe VI, cu gândul că va
începe o cruciată. Toate instrucţiunile date sunt în vederea cuceririi
imperiului grecesc şi pentru convertirea schismaticilor
la catolicism. El preconizează cucerirea Tesalonicului, Adrianopolului
şi Constantinoparului. Odată acestea luate opera de
mântuire e ca şi împlinită. Arătând popoarele care ar putea fi
convertite, vorbeşte şi de Vlahi.
Pe aceştia îi identificăm acUm.
întâi ne spune că ţările slave se mărginesc cu Ungurii,
Grecii, Dalmaţii, Albanezii şi Vlahii 4 ). Asupra lor revine şi-i
numeşte, ca schismatici, intre alţii 5 ).
là vers le nord jusqu'aux montagnes qui séparent les Croates
des Serbes; et l'est, jusqu'à la chaîne de montagnes qui sépare
les bassins de la Neretva et du Drin; au sud, jusqu'à Trebinjè".
Doe. Arm., II, 328, nota b; iar L. Niederle, Manuel de Vantiquité
slave, I. Paris 1923, deşi nu găseşte Sârbi la Început la Vest
între Pliva, Boiana, Neretva şi mare (p. 96), determină totuşi pe
„Zaehloumes (ZÏX\O5/«>I Chulmi), aussi nommés parce qu'ils
étaient établis derrière une colline boisée, en slave chlum
(Blagaj?), se trouvaient entre le cours inférieur de la Neretva
vers Raguse et vers l'intérieur du pays jusqu'à Livno, Konjica
et la Neretva supérieure" (p. 97.).
4
) Doc. Arm. II, 382—383: „Sunt eciam in Europa multi et
diversarum iing[u]arum populi christiani qui nobiscum in fide
non ambulant nec doctrina; sunt enim Ruteni, qui plusquam XL
dietils in terre spacio protenduntur, et isti sunt Boemis vicini
et confiniant cum Polonis; est eciam imperium Bulgarorum
latum, quod tenet dietas amplius quam viginti. Post hos [sequitur]
Sclavonia, ubi sunt multa régna, videlicet Rassie, Servie,
Chelmenie, Crovatie, Zente. Isti ah una parte confiniant cum
Ungaris ex alitera cum Grecis, ex altera vero cum Daimatinis,
cum Albanensibus et icum B[l]aquis. Et insuper, prêter has
gentes, Grecoram latum imperium et diffusum" (= Item il y a
en Europe plusieurs peuples chrestiens de diverses langues qui
ne se accordent point avec nous en foy n'en doctrine, car il y a
les Ruthiens, qui tiennent plus de LX journées de pays et son
voisins aux Bohèmes et confrontent au royaulme de Poulane.
Il y a aussy Vulgarie, qui s'estent plus de XX journées de long.
En aprez est la Esclavonie, où il y a plusieurs royaulmes, c'est
assavoir Rassie, Servie, Celmenie, Cromacie et Zente. Ceux cy
confrontent d'une part aux Hongres et d'aultre part aux Grecz
et d'une aulibre paît aux Dalmaciens, aux Albaniens et aux Valagues
[restul frazi lipseşte]).
B
) Ibid. p. 486: „Igitur prêter illos Christianos quos superius
memoravi, qui in parte nostra Europa obtinent sedes
suas, videlicet Grecos, Rutenos, Bulgaros, Sclavos, Blacos, quos
omnes cauda secte Grecorum per errorem ac scismatum devia