UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

'716 1. MOGA
T. G. Bulat, Divanul Moldovei şi Bulgarii din Basarabia
(1810—4811).
Aduşi în anul 1810 de peste Dunăre în număr de
peste 2700 familii, Bulgarii venetici au stors privilegiul
de a se aşeza ori unde vreau pe pământul Basarabiei.
La 5 August 1811 Divanul înştiinţează pe senatorul Milaşevici,
că pe lângă Bulgari s'au aşezat şi Lipoveni ce se numesc
„Inamcazaci" şi Malorusieni şi at&t aceştia, cât şi Bulgarii, aşezându-se
cu puterea pe moşiile moldovenilor, refuză să plătească
dijmele, nu vreau să supoarte greutăţile oştilor împărăteşti
isabotâpd vistieria, ba refuză să plătească şi preţul locurilor
ocupate cu puterea delà pământeni, încât aceştia se văd
constrânşi să-şi ia banii delà ei cu forţa.
Din diferendul ce s'a născut în această chestie între Divanul
Moldovei şi senatorul Milaşevici, până la data de 24 Maiu
1812, abia se poate stabili că Bulgarii şi Lipovenii datoresc pământenilor
pe ultimii trei ani suma de 160646 lei.
C. N. Tomescu, Înfiinţarea eparhiei Chişinălui şi Hotinului
4813. Acte.
Mitropolitul Gavriil la plecarea sa din Iaşi, expune amiralului
Ciciagov situaţia din trecut şi cea actuală a Mitropoliei
Moldoveneşti, şi intervine ca în vederea înfiinţării nouei eparhii
a Ghişinăului, să se delimiteze jurisdicţia bisericească a eparhiilor
de Huşi şi Iaşi peste Prut. Gavriil, trecând apoi în Basarabia,
predă cu adeverinţă iscălită Mitropolia Moldovei şi face un
raport amănunţit Sinodului de3pre înzestrarea, personalul, extinderea
teritorială şi felul de funcţionare al viitoarei eparhii,
apoi dă o pastorală către credincioşi, pe cari îi asigură că sub
oblăduirea împăratului se vor bucura de linişte şi libertate,
păstrându-şi obiceiurile şi pravilele strămoşeşti.
T. G. Bulat, Moşiile mdnăstirei Sucemţa (Bucovina) in Basarabia
de jos.
Un document din 31 Aug. 1812, din oare aflăm că mănăstirea
Suceviţa avea cumpărate încă din 1610 satele Giurgiuleşti,
Vadul Boului, Caşliţa şi Bubueşti în Basarabia de sud.
T. G. Bulat, Produse româneşti duse in Rusia în 1810—1811.
Câteva scrisori delà Iordache Roset Rosnoveanu şi Constantin
Samuroaş, un jefuitor al Olteniei, cari exportau în Rusia
pomi fructiferi, oi ţigăi, a căror lână fină se trimetea în Franţa
şi Austria, şi cari încrucişate cu mérinos, dădeau o rasă excelentă.
T. G. Bulat, Un proces între Safta Dudeasca şi Domnitorul
Alexandru Ipsilanti.
La 9 Oct. 1808 Safta Dudeasca, o descendentă a lui D. Cantemir,
cere ajutorul consulului Kirico împotriva lui Al. Ipsi-