UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA 427"
Din punct de vedere evolutiv rezolvarea problemei ar avea,
deci următorul aspect: înaintea apariţiei architecturei de piatră
avem în Moldovia, ca şi în tot răsăritul Europei, architectura
de lemn, fapt ce-1 recunoaşte şi dl. Gh. Balş ( 1 ). Aceste biserici
par a fi aparţinut, după cum am arătat mai sus, douor
grupuri: 1. Celui longitudinal cu bolţi semicilindrice, aşa cum
îl găsim în Ardeal şi la Slavii de Vest, iar 2. celui central cu
cupolă, pe care îl găsim în Basarabia (deci în vechea Moldovă)
( 2 ), la Slavii răsăriteni, şi la Slovaci. Coexistenţa a-
cestor două tipuri în Moldova, ca şi în Slovacia, trebue neapărat
admisă pentru epoca imediat premergătoare architecturei de
piatră din epoca lui Ştefan cel Mare. In Slovacia s'au şi păstrat
monumente de ambele tipuri din secolul al XVI şi al XVII-lea.
In Moldova nu ştiu care e situaţia. Biserici de lemn amintesc
diferiţi autori; dar nimeni nu-şi ia osteneala de a le descrie,
deşi interesul ce-1 prezintă pentru înţelegerea evoluţiei e extrem
de mare. Dar ori .care ar fi situaţia de azi din Moldova, unde
paate tradiţia a reuşit să mai păstreze vre-unul, sau ambele
tipuri de lemn, sau unde poate influenţa puternică a architecturei
de piatră a reuşit în cursul veacurilor să şteargă orice
urmă de architectura de lemn, pentru înţelegerea începuturilor
architecturei de piatră din Moldova, numai existenţa tipurilorlongitudinal
şi central în lemn ne pot da cheia.
Architectura de' piatră apare întâi — înainte de Ştefan
cel Mare — în câteva exemple de structură cu desăvârşire
străină atât architecturei de lemn ce o prezumăm, cât şi celei
de piatră, ce va apare ulterior. E vorba de influinţe occidentale
izolate, ce nu au putut prinde rădăcini. Sub domnia lui Ştefan,
statul fiind organizat, şi având acum nevoie de o architectura
de piatră reprezentativă, se importă triconchul sârbesc. Motivele,
cari -au determinat alegerea tocmai a acestui tip, vor fi
fost felurite, îndeobşte cele cunoscute şi datorite în parte legăturilor
dintre principii români cu cei sârbi, dar mai ales afluenţei
refugiaţilor sârbi, cari căutau în Principatele Române
adăpost de urgia turcească. Intre aceşti emigranţi trebuesc
amintiţi mai ales călugării. Rezultatul e apariţia triconchului
sârbesc, zidit din piatră, alături de vechea architectura de
lemn, şi urmează să stabilim acum cu privire la bolţi ( 3 ) •
relaţiile dintre aceste două concepţii de construcţie diferită,,
precum şi amestecurile cari s'au produs.
(*) Gh. Balş, „Bisericile lui Ştefan cel Mare", pag. 9.
( 2 ) Vezi Comisia Monumentelor Istorice, Secţia Basarabia,
Anuarul din 1924, pag. 3.
( 3 ) Cu' privire la planuri vezi articolul meu citat mai sus.-