UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA 449
«ieş Cherchez Dumitru şi contra mai multor oameni de acolo .şi din
uorbed (azi Româneşti) cari au fost traşi la răspundere şi în
urmă judecaţi, pentfticl AU trt&iis o scrisoare de aderenţă
Comandamentului imperial diîi Nftsătid,'şi au voit să împiedece
ihtràfea gardiştilor unguri în comună.
Cuprinde: pag.. 104—145 declaraţiile acuzaţilor şi alte decWtratiuni
sau certificate liberate de dlîe*
rite persoane în favorul preotului.
14-5—159 conţin rechizitoriul procurorului rostit
împotriva alor 91 persoane, 70 €in Megieş,
21 din Gorbed, împărţiţi în 4 grupe
după gravitatea faptelor, pentru cari
sunt urmăriţi.
159—170. Cuvântarea apărătorului.
171—180. Sentinţa.
Procesul a început la 16 Octomvrie şi s'a terminat la 26
Octomvrie. Nu se poate constata, cine a scris această copie a
dosarului. A fost autentificată la Careii-mari, dar data şi iscălitura
autorităţii nu s'a păstrat.
Mişcările dai anul 1848 au culminat la Românii din Ardeal
în lupte sângeroase. Documentele ce ni s'au păstrat dovedesc
că şi Românii din părţile ungurene s'au alăturat la luptele acestea,
întâlnim şi în regiunile nordice fenomene revoluţionare de
mai mică sau mai mare importanţă după împrejurări. Lipsa
de conducători energici de o parte, de alta centrele ungureşti
din apropiere au împiedecat însă desfăşurarea unei revolte generale.
Aici nu putem constata atitudinea hotărîtă, conştiinţa puterii
proprii,, ce apare cu atâta tărie la Românii din Ardeal.
Românii delà periferie au o atitudine şovăitoare, sunt timizi, nu
mdrăsnesc să ducă la îndeplinire ceeace hotărîseră în adunările
lor. Spiritul revoluţionar se manifestă la ei în adunări ţinute
noaptea sau în consfătuiri după eşirea delà slujba bisericească,
iar când nemulţumirea ajunge la culme se adună cu
furci şi ciomege în mână, dar şi atunci sunt de ajuns câteva
cuvinte ale unor domni unguri ca cetele înarmate să se resfire
în linişte.
Comuna fruntaşe Megieş (azi Medişa, ungureşte s'a numit
Aranyosmeggyes) este în apropierea oraşului Satu-mare, linia
ferată Satu-mare—Baia-mare atinge această comună, i^e află
aici un castel fost adăpost al mai multor familii nobile.
Acestui castel aparţineau câteva comune învecinate ,i toate
comunele din Ţara-Oaş-ului (conspiraţia .din 173.' 'ii.-hâ tor.tc
29