UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLAXEA
45ă
ca pe un evreu („inkâbb mint egy zidot tartottak"). Cu privire
la scrisoare declară că nu i s'a spus nimic înainte, ci numai
târziu pe vremea culcatului au tăbărât asupra lui, ceeace 1-a înspăimântat
aşa de mult încât şi-a pierdut judecata sănătoasă
(„velem nem kozoltek, hanem csak egyszerre reâm rohantak
lefekves elott, mi engemet egeszen remiiletbe, ijedsegbe, es felelembe
hozott... eszembe megzavarodtam"). Spune între altele
că a fost constrâns sub ameninţări să scrie la Nâsăud, iar
acum oamenii toată vina o atribue lui, precum au făcut evreii
cu Christos („az egesz terhet reâm mint a zsidok Krisztusra
hâritani akarnâk"). Se roagă să fie iertat pentru această greşeală,
mai ales pentrucă are şase copii mici şi promite că nu va
înceta niciodată a se ruga lui Dzeu „pentru înflorirea şi întărirea
naţionalităţii —• fraternităţii —• egalităţii" 1 ).
Procurorul citeşte rechizitoriul punând sub acuză 70 de oameni
din Megieş şi 21 din Gorbed.
începe descriind cele întâmplate, pe baza raportului înaintat
de solgăbirău, apoi continuă „din aceste date autentice se
vede ca la lumina soarelui fapta care constitue delictul, fapta
îngrozitoare săvârşită de acuzaţi prin rebiliune. Aceasta este o
crimă, care atinge nemijlocit republica. Aceasta este flacăra,
care a pustiit multe ţinuturi din Ungaria, scânteia acestei flăcări
a fost aprinsă la Viena de către camarilla căzută.
Intre alte locuri, mai aproape de noi dincolo de Piatra
Craiului la Năsăud a foat aprinsă de un colonel cu numele Urban
şi complicii săi, iar în comitatul Sătmar în mai multe locuri
mai ales în cuibul acuzaţilor, în Megieş şi Gorbed a erupt
cu violenţă în rebeliune. Aceasta este crima îngrozitoare, care
avea ca ţintă jefuirea cetăţenilor, mai ales acelor de neam maghiar,
din Ungaria şi de altfel atacată din multe părţi fără
motiv şi pe nedreptul. S'a manifestat în cazul de faţă în Megieş
şi în comuna învecinată Gorbed în adunări noctrune secrete
şi în răscoala din 8 Oct. a locuitorilor Români din Megieş
înarmaţi cu ciomege şi cu furci de fier, la care au participat
acuzaţii în măsură mai mare sau mai mică".
Acest delict al rebiliunii se pedepseşte conform art. 12, 35
din 1723.
„împrejurări extraordinare impun şi mijloace extraordinare,
răsculaţii au înspăimântat pe cetăţenii unguri paşnici
silindu-i a se muta. Acuzaţii s'au purtat ca duşmani şi numai
Libertate, egalitate, fraternitate erau cuvintele rostite de
Unguri cu toată ocaziunea în anii 1848—49. Preotul ştia că vor
impresiona pe judecători.