UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

698 v. VATAŞ1ANU
ţii asupra bisericilor de lemn, necesare ou atât mai mult, cu cât
aceste biserici — după cum ne spune şi d. Petranu — sunt ameninţate
în existenţa lor de 2 duşmani neînduplecaţi: timpul ce-,
le roade pe nesimţite dar fără cruţare, şi ţăranii ce vor cu tot,
preţul să scape de ele, pentru a-şi putea ridici biserici „noi şi
frumoase" de cărămidă.
V. VÄTÄSIANU.
Coriolan Petranu, Die Kunstdenkmäler der siebenbürger Rumänen
im Lichte der bisherigen Forschung, (Melanges d'histoire
generale, Institutul de Istorie universală al Universităţii din,.
Cluj), 1926, 8°,
Studiul e un adevănit vade-mecum pentru oricine ar vrea.
să se ocupe din punct de vedere ştiinţific cu architectura bisericească
românească din Ardeal. In partea I-a (pag. 5—22) autorul
dă în rezumat părerile scriitorilor principali, străini şi.
români, cari s'au ocupat cu bisericile noastre din Ardeal, precum
şi ditele principale publicate. Această colecţionare de bibliografie
şi aprecieri e de o valoare nepreţuită pentru cercetător
şi totodată o ilustraţie fidelă a felului cum s'a făcut
„ştiinţă" de cătră majoritatea străinilor, mai ales de unii autori
unguri, preocupaţi de idei şoviniste, neorientaţi asupra
monumentelor ce pretindeau că le studiaseră şi ignoranţi adeseori
ai literaturii publicate de înşişi colegii lor. Numai aşa seexplică
inexactităţile continue şi părerile opuse ale acestor-
„cercetători", păreri ce se exclud reciproc, fără ca una să fiemai
temeinică decât alta, şi fără ca vre-un autor să caute măcar
să argumenteze în favoarea tezei luil combătând pe celelalte.:
Terminând bibliografia şi rezumatele dl. Petranu dă în
partea a doua a lucrărei o succintă şi foarte precisă schiţă a
istoriei artelor plastice româneşti din Ardeal. Cu privire la architectura
de piatră stabileşte următoarele tipuri: 1. Cel bizantino-român,
2. cel intermediar, alcătuit din tipul 1. şi influenţe--
occidentale, şi 3. Itipul occidental adaptat cerilnţefor ritului'
oriental, (pag. 22). E păcat că autorul nu a pus pentru bisericile
de piatră şi chestiunea unei influenţe venite din partea architecturei
autochtone, adecă a celei de lemn. Mie mi se parecă
tocmai în această direcţie se vor putea lămuri unele din--
problemele cele mai interesante şi cele mai importante.
Apoi autorul trece la architectura de lemn, pe care o consideră
cu drept cuvânt ca cea mai caracteristică pentru architectura
românească din Ardeal. Analizând bisericile de lemn •
pe scurt, reuşeşte să demonstreze lipsa aproape desăvârşită a.
unei influenţe occidentale (sub formă săsească) şi să accentueze'
dimpotrivă legăturile de afinitate ce există între aceste clădiri-