UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 659
et dignitatibus consemnări" (pg. 424). încă vreo câteva amănunte,
cari lipsesc în Doghiel, se înşirue asupra acestei supuneri,
lămurite prin biruinţa dela Cosmin, după care Ştefan fu numit
„amicus nobis sincere dilectus".
Restul documentelor cuprind corespondenta dintre Malaspina,
episcopul de Cervia şi cel de Cremona, nunţii şi ei, pentru
Moldova. Polonii caută toate argumentele posibile ca să
o poată păstra, împotriva lui Báthory, şi nesupărându-i pe
Turci, ţinând un Domn afiliat politicii lor şi agreat de Turci.
Că nu erau Polonezii prea drăgostoşi cu Báthory o denotă faptul
că — spre a-şi bate joc de el — scriseseră pe nişte porţi în
Cracovia: „locuinţă pentru Domnul Principe al Transilvaniei"
şi „locuinţă pentru Serenisima Principesă a Transilvaniei", pentru
cari Bathory protestă. Zamoyski avu de partea sa norocul
de a-i ataca însfârsit — dupăce fu anunţat, şi astfel pregătit —
Tătarii, la Cócora (19. X. 1595), având un argument în plus pentru
îndreptăţirea tezei... Se ştie cum a rezolvit-o Minai, deşi
pentru scurtă vreme 1 ,).
AUREL DECEI.
Claudiu Isopescu, Il poeta romeno G. Asachi a Roma. 1808—
4812.
id., Antiche attestazioni italiane della latinità dei Romeni.
— extrase din Atti del I Congresso Nazionale di Studi Romani,
Aprilie 1928 — VI.
Sunt două comunicări făcute la Congresul Naţional de
Studii Romane, ţinut la 1928, la Florenţa.
Cea dintâi se ocupă de timpul petrecut de Asachi la Roma,
între anii 1808—1812, şi de felul cum şi-a petrecut acest timp,
pentru geneza operii lui culturale. Ajuns în Cetatea Eternă,
reîncepu studiile de pictură — primii paşi îi făcuse la Viena —
precum şi studiul sistematic, dela primitivi, al picturii italiene.
Făcu desemne şi în atelierul lui Canova. Legând cunoştinţă cu
Bianca Milesi, o romană frumoasă, se îndrăgosti de ea şi „prin
frumuseţea şi spiritul ei deveni din nou pictor poet" (pg. 12).
Astfel se deducă învăţăturii marilor poeţi italieni, începând dela
Dante până la Alfieri. „A luat de model în compoziţiile sale versul
italian şi întrebuinţa pentru primaoară în România sonetul,
oda, anacrontica, versurile sdruccioli. Iar ceeace e foarte important
e că Asachi înfipse în inima compatrioţilor mândria originii
latine" (pg. 20),
Broşura cuprinde — probabil — toate indicaţiile pentru
desluşirea „originilor" lui Asachi
*) E interesantă şi forma -în -eseu, întru scrisoare a lui Şl
Răzvan, în Iulie, scrisă lui Zamoyski: „Praeterita hieme transtulit
se in Tehenîiam, erat autem Seruîtor Iuanescho quem bene
nouit hic... dicitque eum Iuanescho. M '(pg. 344).
24*