UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

660 A. DECE!
In a doua comunicare sunt adunate într'un mănunchiu/.
mărturiile italiene asupra originii) noastre latine. Se începe cu.
scrisoarea lui Inocenţiu III scrisă lui Ioanită, ţarul imperiuluiromâno-bulgar,
la 1199. Din toată opera umaniştilor italieni cunoscută
istoriografiei noastre, se exceptează pisagiile cari vorbesc
despre romanitatea Românilor, fie în geografie, fie în istorie,
adunând într'un util grup datele necesare fundamentării,
noastre — pentru Italieni.
AUREL
DECEl.
Cladiu Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura
geografica italiana del Cinquecento, în publicaţiile Academiei
Române: Bulletin de la Section Histarique, Tome XVI, Buc. 1929,.
Conştiinţa noastră de rasă am câştigat-o, se spune, prin
filiaţie polonă, din umanismul italian. In Italia a ţâşnit prima.
scânteie din care s'a aprins văpaia naţionalismului românesc,
luminând originile şi călind puterile. Deşi poate cu revoluţia
vremilor acest lucru putea să se întâmple şi aiurea, — s'a întâmplat
aşa. Şi aceasta, fireşte, numai dupăce a început — sau.
reînceput, după era romană — epoca de universalizare a lumii,
cunoscute, şi de căutări după lumi noi. Dl. Al. Marcu a înmănunchiat
într'un studiu ştirile despre Români — capitol printre
celelalte capitole ale istoriei şi geografiei europene — în sec
XIV şi XV, în Italia 1 ), când totul se reducea la reluarea şi comentarea
„fântânilor" antice romane şi greceşti. Acelaş studiu'
îl reia d. I., pentru Cinquecento, adecă pentru sec. XVI, când.
„această literatură, pătrunsă în întâia jumătate a secolului de
tendinţa umanistică de a cita şi discuta diferitele opinii, istorice
şl geofrafice ale autorilor antici, ţine seamă, în a doua jumătatea
secolului, şi de relaţiile ambasadorilor şi introduce? elementeşi
date moderne, devenind astfel o reprezentantă a condiţiilorreale
ale timpului", (pg. 2). Un alt scop al lucrării este de a releva
afirmaţiile istorice şi filologice privitoare la poporul şi
limba română, cronologic anterioare cronicarilor români.
Autorii sau relatorii prezentaţi sunt următorii: Enea Silvio
Piccolomini; Matteo da Murano; Raffaello Volterrano; Stagio
Daţi şi Tolosani; Francesco della Valle şi Tranquillo Andronico;
Antonio Bonfini; Domenico Mario Negri; G. Battista Ramusio;
Piletro Andrea Miattiolo, Girolania Ruscelli, Alfonso Buonaccioli
şi Lilio Zaccheria; Giacomo Gastaidi; Asoanio Centorib; Orazio-
Toscanella; Giovannaindrea Gromo; Giovanni Lorenzo d'Anania;.
Alessandro Guiagnini; Giulio Mancinelli şi Antonio Possevino;
Giovanni Botero; Relaţia anonimă a o sută de Italieni călător
*) Recenzată de Bogrea în acest Anuar, a. IIL