UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 575
m. Sieben, ss. Tsabăng O. N. r. Bălgraâu < sl.
•Belgrad > m. (Ubersetzungsname) Fejervdr, ss. Weiss erbrich
Weissenburg; r. O N. Jurda < sl. t(v) urda Feste > m. r« rda
(lautgerecht) > ss. Torre mbrich Thorenburg X— letzteres eine
Tautologie. Die r. Wortformen sind die altern, die seiner alten
sl. Form, (vi-) der r. O. N. Vlaha (Bielz 497, 584) = m. Oldh-
-Fenes (Co.) und O. N. (dem.) Vlähita (Od.) < sl. vlah Walache;
O. N. » Bleschdorf « (Lenk I, 152) = r. Spini (T. mi.); urk. Possessio
Solmos (S.) v^olahicalis (Csânki V, 401), mit wertvollem
_^vdlah > m. olah «.
—
Pentru a fi utilizabilă în orice moment o lucrare de întinderea
şi cuprinsul celei a dlui Kisch, trebue negreşit să aibă un
indice. Altfel nu poţi găsi la repezeală părerea autorului în
privinţa originii deosebitelor nume topice, căci, fără să ştii de
mai nainte etimologia, pe care tocmai o cauţi, nu poţi şti grupa
din care face parte numele şi, dacă nu ştii grupa respectivă,
trebue să citeşti toată cartea. Iată de ce regretăm foarte mult
că dl Kisch, probabil din motive de economie, n'a adaus şi un
indice la preţioasa dsale lucrare.
N. DRÄGANU.
Walter Scheidt, Lebensgesetze der Kultur. Biologische Befrachtungen
zum „Problem der Generation" in der Geistes-
,geschichte, Berlin 1929.
Autorul dă indicaţiuni privitoare la metoda biologică
a istoriei, arătând că această metodă se poate
aplica cu succes mai ales în cercetarea fenomenelor de viaţă
produse de colectivităţi sau de unităţi supraindividuale (Uber^
individuelle Einheiten), în trecutul mai apropiat. Definind
•cultura ca viaţa spiritului, admite că istoria e o „ştiinţă fără
legi vitale" (lebensgesetzlose Wissenschaft). Dar pretinde ca
„ştiinţa culturii" să nu fie lipsită de o valoare vitală şi speră,
că rezultatele ei vor putea da cu timpul directive preţioase acţiunilor
omeneşti. Cartea nu stabileşte legi, cum ar părea că
vrea să promită titlul ei; se mulţumeşte numai cu reflexiuni
.generale privitoare la metoda biologică a istoriei subliniind că
nu e o chestiune de metodică, ci de tehnică fixarea instrucţiunilor
de amănunt, pentru cazuri particulare. Punând şi întrebarea,
dacă a face ştiinţă înseamnă a stabili faptele numai
când ele pot fi şi explicate ori a fixa şi inexplicabilul, când se
prezintă ca un fapt, arată că faptul în sine nu există pentru
ştiinţă, oricât ar fi în deobşte cunoscut, dacă nu e privit ca o
-problemă sau adus în legătură cu probleme. Căci ştiinţa urmă-
'reşte scopul de a stabili faptele astfel, ca -ele să devină explicabile
şi explicarea lor să poată contribui Ja lămurirea unui
«omplex mai mare de fapte, cari aşteaptă *ă fie explicate. In