UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 721
Două scrisori inedite ale episcopului din timpul când studia
la liceul luteran din Bratislava (Pojun), 1794—i7aV, către
sprijinitorul său din Braşov Magi Gavriil Hristu. In introducere
dl A. A. IVI. înşiră date biografice de nie episcopului şi dă
informaţii noui despre Gavriilă Hristu starostele negustorilor
braşoveni.
Dr. C. Lacea, Contribuţie la istoria „Junilor" braşoveni.
Stabileşte începutul organizării „junilor" în jurul anului
1870.
Ion Muşlea,Pictura pe sticlă la Romanii din Scheii Braşovului.
Preţioase amănunte în legătură cu desvoltarea acestui geu
ue artă religioasă ţărănească la Românii braşoveni, îndeletnicire
adusă aici, ca şi la Făgăraş şi probabil m jurul Sibiului, de
iconarii gherleni, de fapt niculeni, îmbrăcând însă aci forme
mai artistice, de cât produsele de la Nioula.
G. Bogdan-Duică: Tipograful Popa Petre, amintit în ziarul
lui T. Tarler (Quellen VIII. p. 194) la anul 1737, îşi taie singur literele
cirilice, apoi îşi toarnă litere latine tipărind „cel dintâiu"
calendar românesc, nouă necunoscut. Dl G. B.-D. crec.e
că sau e vorba de o altă ediţie a calendarului tipărit la 173;i r
sau Popa Petre nu 1-a cunoscut pe acesta.
Ax. Banciu: Scrisori vechi.
Căderea regimului absolutist al luil Bach învioră toate naţiunile
conlocuitoare din monarhia habsburgică. Vechile curente
de libertate naţională acum se cristalizau în cereri de autonomie
provincială şi guvernare constituţională, cu egala îndreptăţire
a tuturor naţionalităţilor proporţional cu numărul locuitorilor,
şi pentru pregătirea nouilor reforme împăratul convoacă la.
Viena „senatul imperial întărit" (Verstärker Reichsrath), în
care Românii erau reprezentaţi prin episcopul Andrei baron de
Şaguna pentru Ardeal, Andrei Mocsonyi de Foen pentru Banat
şi de Petrino pentru Bucovina. Numărul Românilor, cari luptau
pentru cauza naţională la Viena, era însă mult mai mare.
Printre ei găsim pe Vincenţiu Babeş, autorul broşurei „die
Sprachen und Nationalitäten Frage in Oesterreich", pe care o
trimite în traducerea românească („Cauza limbelor şi naţionalităţilor
în Austria") redactorului „Gazetei Transilvaniei'" din
Braşov Aurel Mureşianu (p. 90). Despre cele ce se petrecea în
senatul imperial, „Gazeta" era ţinută la curent de aceşti români.
Astfel Babeş anunţă pe A. Mureşeanu, că contele Hartig, într'o
adunare se pronunţă pentru principiile „din opul (broşura de
mai sus)nostru". Ungurii încă redactară una „Magyar elem"
a lui Fenyes, în care vorbeşte de „fraţii Români", dar e plină de
falsuri istorice. Mocionyi. vrea să scoatem o nouă ediţie pentru
mai largă răspândire. A$