UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DAM
DE SEAMA
iavea,- şi un, organ publicistic, redactat de ..Bucovineanul Filinwn
Tuniac cu,titlul Timpul Nou. Constituirea aceasta a ur-
.mat deci la două săptămâni după. dismembrarea; Austriei prin
de>cisiunea Consiliului de coroană, convocat la Burgul din Viena
• de cătră împăratul Carol (15 Oct.) şi după manifestul lansat cu
.apşl prilej.
~. . • 1. L. .
Al. Busuioceanu, Un -palat domnesc din vremea Fanarioţilor:
Curtea Nouă din Bucureşti. Vălenii de Munte 1930.
E o descriere' amănunţită şi exactă â împrejurărilor, în
cari a fost clădit acest palat domnesc, în timpul lui Alexandru-
Vodă Ipsilanti, la 1775—6, şi a peripeţiilor prin cari a trecut în
cursul timpului până la incendiul din 1796 şi apoi refăcut până
la cel din timpul Tui Vodă Oaragea, după instalarea căruia pariatul
a ars din temelie. Focul mistui atunci lucruri de ale noului
Domn, în valoare de 300.000 piaştri. Călătorului francez, contele
Lagarde oare se afla atunci în Bucureşti, palatul cuprins
•de flăcări îi amintea „Vezuviul în manie' 1 .
Autorul dă, pe lângă câteva ilustraţauni lămuritoare, şi
friformaţiuni preţioase cu privire la traiul ce se desfăşura la n-
•ceastă „Curte Nouă", pe oare italianul Doniinico Sestini, fost
secretar al lui Ipsilanti, o înfăţişează în chipul următor: „Lenea
şi vanitatea au introdus în Bucureştii o modă foarte ciudată.
Toţi boierii, cu slujbă sau fără, îşi petrec dimineaţa la Curte,
.făcând cerc şi stând de vorbă în câte o sală; această boală s*a
.răspândit chiar şi la negustori şi trece drept un om de nimic
•,-ckie nu merge să-şi piardă vremea în acel loc; servitorii înşişi
'socotesc drept un lucru de distracţie şi se mândresc ia fi ficior
• de boier dela Curte, adecă servitor al unui nobil, care aparţine
Curţii; şi sumt în stare să părăsească pe un stăpân, care nu o
irecuentează". In timpul lui Constantin Hangerlilu, pe jumătate
nebun, se aranjau aci petreceri, cari degenerau în orgii. Domnul
insuş a fost asasinat în Curtea aceasta la 1799 de mâna unui
capugiu „iscusit şi maestru a tăia pe cei mari cu cumpătare".
"Jar Ia 1806 sa dat aci în onoarea generalului rus Miloradovici,
•care alungase pe Turci din Bucureşti, o recepţie împodobind
scara cea mare a Curţii „cu capete de Turci tăiate, în oare Arnăuţii
înfipseseră lumânări aprinse". Ruinele acestui palat dommese
din vremea Fanarioţilor se văd încă între Strada Militarilior
şi Strada Casărmii.
I. L.