UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

666 A. DECEI
fiul Turcitului şi Radu Şerban Rasarab, legitim succesor; în
Moldova era linişte relativă. După o scrisoare a nunţiului, Sigismund
Bâthory, din Braşov, îi răspunde: „spero tamen in S.
S-te et Sua M-te Caes-rea non defuturam debitam et piam gratitudinem"
(pg. 311) şi astfel, dându-i-se Oppelnul şi Ratiborul,
se duse, dupăce văzu că Ardelenii nu-1 mai voesc. Scrisorile
scrise de Rangoni din această periodă, pe lângă completarea
ştirilor, sau posibilitatea ce o d/au de a le privi sub alt unghiu,
dovedesc marea lui abilitate şi consideraţia de care se bucura
în temperarea tendinţelor dintre Austriei şi Poloni. Ies cei dintâi
biruitori: în moştenirea lui Mihai — şi e interesant cum
nunţiul, după obiceiul polon, numeşte Moldova „la Vallachia di
Gieremia" şi Ţara-Româneascâ „la Vallachia di Michele" — îl
aşează pe Radu Şerban, iar în Transilvania rămâne Basta stăpân
un timp oarecare. In asemenea momente prin nunţiul dela
Praga, Spinelli, împăratul, ca să câştige timp, îl rugă „să se
înţeleagă cu Regele, spre a nu permite Polonejilor de a începe
ceva contra Valahiei lud Mihai, căci a auzit că s'ar pregăti în
consecinţă, căci acea Provincie nu aparţine Poloniei iar greşelile
sale şi le-a pîătit Mihai cu moartea" (pg. 279). Apoi, împăratul
se scuză de „haiducii" cari au intrat în Moldova, după alungarea
lui Simeon Movilă, din armata lui Radu Şerban, intraţi
fără voia lui (pg. 325). După fapt, „iure belii ţine de această
ţară acea provincie, pentru luarea căreia au îndurat (Austriacii)
pagube şi cheltuieli" (pg. 328). — Faţă de această „prepotenţă",
„Provincialii" transilvăneni trecură de partea Turcilor „dornici
de a sta Ia urma urmelor sub stăpânirea Turcilor decât a Nemţilor",
pe cari i-au cunoscut prin jafurile mercenarilor lui
Basta. Situaţia Poloniei faţă de Turci o redă ambasadorul Kochanowski,
întors din Constantinopol, care, destăinuindu-i-se
lui Pangani, îi spune că Poarta e mânioasă pe Sf. Părinte, pentru
instigaţiile lui, iar „ reamintindu-i Kochanowski ajutorul
Regelui său, şi puterea, şi intervenţiile, .. .Vizirul îi răspunse
că nu-i chiar aşa de mare puterea lui, pentrucă înainte
de a Se decide mişcarea, şi de a da contribuţiile pentru spese
trebuie să convoace dieta şi să facă alte lucruri cari se tărăgănau
şi uneori nu se făceau; ...adăugând Kochanowski că n'a venit
să vorbească despre puterea lor, care a fost manifestată prin
alungarea şi scoaterea, cum dorea Sultanul, a lui Mihai, nu aşa
de mare duşman al său, Vizirul întărîtat îi zise că nu se cuvine
ca despre Mihai, care era stimat, să se vorbească în acel moment
(che Micheil non era di quel momento ch' era stimato), întorcându-i
spatele" (pg. 329). Polonii mai încercară odată să-1
aşeze pe Simeon în Ţara-Românească, cu ajutorul Tătarilor —
şi de astădată, se pare, cu învoirea Turcilor (pg. 334), însă za-