UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 573
timp însuşi Lenk ne arată că este vorba de Gdbud, ung. Gabud<
N'ar fi stricat să se explice trecerea fonetică a lui Bekds >
T. Bicaz (Sieb., 152): rostirea ş > sz a Ciangăilor.
Lepurile putem spune cu siguranţă că nu sânt forma veche
şi articulată a lui iepure (Sieb., 154), ci mai curând pluralul articulat
al lui Lep (cf. lep, lip „klebriger Schmutz" < sl. lepü,
pol., ceh. lep „Leim"; ori sl. lepü „aptus, pulcher", ori ung. lep
„cursă").
Tot aşa Muierul, dacă este autentic, nu poate fi o formă .
articulată a lui muiere (Sieb., 238) 1 ).
Ciurileasă poate fi şi femininul lui ciurild, numele de batjocură
dat Ţiganilor (Sieb., 157), dar mai curând este feminimul
lui Chirilă, rostit şi Ciurild (cf. şi slav. Curila < gr. Küp XXos
ap. Berneker, SEW., 163), cum este cu siguranţă şi Balomireasă
femininul lui Balomir (< slav. ba-, bal- „magicas artes exercere"
+ mirii „pax" şi „nomen", cf. Fr. Miklosich, Die Bildung
der Slavischen Personennamen, p. 31 [245], No. 1, şi 76 [290],
Nr. 221, deci nu „Riesenbrauit" din bala „Ungetüm" + mireasă
„Braut", cum îl explică dl Kisch (Sieb., 300).
Rom. Jelna, ung. Zsolna (Năsăud), cum arată fonetismul:
(cf. Solnoc), nu poate derivă din slav. Solna „Ort, wo Salz (slav.,
sol) ist" (Sieb., 236), ci derivă din zelna (zl, na) „Art Vogel"
(n.-slov., rut. iolna „Gălbuia", „Picus", „Grünspecht", rus. zelna,
ung. zsolna), cf. Fr. Miklosich EWS., 408.
Hilib (Treiscaune), Hilip de asemenea nu poate derivă din,
slav chljeb : „Brot" (Sieb., 242), ci este forma dialectală a numelui
pers. Fitip > Hilip.
Nu este posibilă nici derivarea ungurescului Gagy, rom.
Gagi (cf. şi Găgi) din slav. gace „Hose", cât timp acest cuvânt
slav a dat ung. gatya şi există un ung. gagy „loc aşezat", „rât",
ap. Szinnyei, MTsz., I, 666 (< slav. gaj „Hain", „mit Schilf
bewachsener, sumpfiger Boden" (cf. Top. şi ist., p. 68).
Nu ştiu să fie atestat sl. prezmeru „Gürtel" (cf. rom.
preajmă „Umfriedung, > (îm)prejmuesc, (îm)prejmuire) din
care-1 derivă dl Kisch pe Prejmer, ung. Prdzsmăr.
Pentru Măgărei, oare are şi forma Măgari, explicat din Macarius,
Macaria (Sieb., 320), cf. Măgarul (ibid., p. 148).
Cociuba, ung. Kocsoba nu derivă din slav. KOCK „Widder,
Schafbock" (Ban. 27), ci este identic cu cocioabă, cociubă, care,
după Şăineanu şi Tiktin, derivă din tătar, kocoba.
Despre Mehadia, ca şi despre Mehedinţi, au susţinut unii
*)De controlat e şi Vale ogruţului (Sieb., 70). Diminutivul lui
ogor, din care-1 derivă dl Kisch, este ogoruţ, ogoraş. Nu este cumva^
Ogruţ nume propriu ?