UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 671
mai sus amintite cam 1270 de familii, iar biserici — la 1671 (pg.
110) — aproximativ 17 catolice.
D. C, la pg. 61 reface (cf. Iorga, Istoria Bisericii Româneşti,
II, pg. 325) lista prefecţilor misiunii din Moldova, precum urmează
:
Vito Piluzio din Viganella, 1663—1675.
Francesco Maria Spera din Nazni, 1669.
Antonio Rossi din Mondaino, 1675—1677.
Carlo Antonio Ferrari din Alessandria, 1678.
Antonio Angelini din Campi, 1684—1685.
Mansueto Lombardi din Castiglion Fiorentino, 1685.
Francesco Antonio Brunacci din Cremona, 1686 — -j- c. 1688.
Giovanni Battista Volponi din Fiorentino 1689—1695.
Felice Antonio Zavoli din Rimini 1695—1714; 1716—1720.
Alessandro Fischer din Colonia, 1714—1716.
Silvestro d'Amelio din Foggia, 1720—1722.
Giovanni Francesco Bossi din Milano, 1722—1729.
Romualdo Cardi Damioni din Neapol, 1729—1736.
Francesco Pesci, 1736— f 1740.
Giacinto Lisa, 1739—1742.
Francesco Maria Madrelli, vice-pref. 1742.
Giovanni Maria Ausilia din Palermo, vice-pref. [1742]—1746.
Francescantonio Manzi din Longiano, 1745.
Toţi aceşti prefecţi aveau cu ei totdeauna câţiva misionari,
pe cari îi plasau pe satele unde se simţea nevoia. Erau şi de
aceia, cari, cu toată vitregia timpului şi a oamenilor, rămâneau
şi peste 30 de ani în Moldova, ajungând astfel s'o cunoască ca
pe o a doua patrie.
Insă deşi numărul acestor propagandişti este mare şi ei
erau recrutaţi printre cei mai buni ,şi hoitărîţi, totuş din corespondenţa
lor nu se pot scoate multe date noi referitoare la istoria
noastră: pentru biserica catolică în sine prezintă o mai mare
valoare. E adevărat că limba românească o învăţau perfect, în
atâţia ani de apostolat. Se găsesc o sumă de cuvinte caracteristice
în referatele lor, pe cari le r.edau itale-quale, netraducându-le:
de ex. vacarito, vedrarito, bordé, oliza mare, ciardak,
etc. Cu această ocazie îşi dau seama de latinitatea limbii noastre:
B. Ferrati (pg. 66) recomandă cunoaşterea limbilor greacă
şi italiană „ca să se înţeleagă cu streinii şi cu cei din Ţară, a
căror limbă e o amestecătură de italiană şi latină". Ba vice-prefectul
Ausilia, la 1746 propunea Congregaţiei să instituie „un
Lettore di lingua Vallaka, o sia Moldovana di que' Missionari]
moderni da questa Provincia ritornati în Patria", pentru o propagandă
mai cu folos. Câţiva dintre ei făceau şi operă pozitivă.
Fr. Francesco Maria Madrelli — dupăcum reiese dintr'o seri-