UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 725
-•soveni ajutor pentru jiiurile suferite dela Curuti în 'J ara
Hârsei.
0. Giurgiu, Titu Muiorescu şi gimnaziul roman din braşov.
Descrie străduinţele lui T. M. pentru înzestrarea liceului
al cărui elev a fost.
C. Bar dosi, Mormântul din Geneva.
0 mişcătoare schijă biografica a iui A. C. Popovici ţl863—
19i7;, autorul „Replicei" din 1891.
An. I. Tio. 4. (Noemvrie-Decemvrie 19i&j.
1. Priscu, Scrisori domneşti
Const. Şerban (16 Apr. 1057) anunţă pe judele braşovean
despre moartea lui Matei B. şi trimite un grădinar sâ-i aducă
flori pentru trebuinţele c a
sei, iar in scrisoarea dela 1 Ianuarie
1057, aminteşte de sicriul de argint comandat la Saşii din Braşov
şi dăruit măxiu:*tirei Bistriţa pentru moaştele Sf. Grigore
Deeapolitul. Gheorghe ştefan la 24 M, a
rtie 1656 se plânge că i-au
ars casele şi cere judelui braşovean meşter pentru facerea ţiglei.
Emanoil Brâncoveanu scrie Ii 8 Aug. 1808 secretarului gubernial
Ladislau Csâki (după I. P.) în chestiunea procesului cu Drăguşenii
pentru păduri.
Ion Muşleu, Imem nările doctorului Chenot despre Românii
şi Saşii din Braşov (1736).
Chemat do Măria Tereza să pună capăt ciumei, care în anii
1756—7 făcuse câteva mii de victime în Braşov şi jur, doctorul
Adam Chenot reuşi să stârpească flagelul, apoi se aşeză ca
„proiomedic" al Transilvaniei la Sibiu. La 1780 vindecă o fată
a lui Moruei la Iaşi, apoi se reîntoarce la Viena. Din călătoria
aceasta ne lasă „Tractatus de peste" (Wien, 1766). „Historia pesti'3
Transilvaniae" (Pest 1799) ş. a. Din prima lucrare d. I. M.
ne dă în traducere paginile în cari Chenot descrie temperamentul
şi felul de alimentare al Saşilor şi al Românilor din Şcheii
Braşovului
H. Teculcscu, Petru Rareş discurs comemorativ.
Eugen Hulea, Legăturile Braşovului cu Ţara Românească.
Rezumat al unei conferinţe ţinute în cadrele „Astrei".
Ax. Banciu, Alexandru Mocsonyi (4 Nov. 4841 2 Apr. 1909).
O documentată schiţă biografică a lui A. M. aşezându-1 pe
planul întâiu al frământărilor politice contemporane, conducător
al grupului parlamentar al minorităţilor, adversar politic
respectat şi temut al celor mii mari personalităţi politice maghiare,
autorul proiectului de lege al naţionalităţilor la 1868 şi
mare mecenat al fondurilor noastre culturale şi al tinerime!
universitare. Biografia e completată cu „Câteva idei din scrierile
lui Al. Mocsonyi" şi cu 7 scrisori inedite din anii 1886—1904.
An. II. No. 4. (Ianuarie Februarie 1930).