UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

696 T\ VATĂŞIANU
meşte d. Balş, care desigur nu e lipsită de interes şi de importantă,
cu toate că, sau poate tocmai pentru că se exercită acum
o serie de acţiuni noui, cari fac ca architectura moldovenească
să îşi schimbe înfăţişarea, şi în acelaş timp ca vechile elemente
ce supravieţuiesc să ne apară într'o nouă lumină.
V. VĂTĂŞIANU.
Coriolan Petranu, „Bisericile de lemn din judeţul Arad",
Sibiiu, 1927.
E un iâlbum deosebit de însemnat pentrucă e prima publicaţie
metodică a unui grup de biserici de lemn ardelene. D.
Petranu a găsit în judeţul Arad un total de 55 biserici ce mai
există, şi pe studiul cărora îşi întemeiază concluziile. Rezultă
de aci, după cum e şi firesc, dat fiind materialul de construcţie
lemnul de gorun, că aceste clădiri se găsesc îndeosebi
în ţinuturile deluroase, învecinate regiunilor muntoase. Te clinica
se bazează pe aşezarea bârnelor în straturi orizontale,
(Blockverband), indicând astfel originea tipului din regiuni bogate
în păduri, deoarece această technică e cea mai neeconomică
în utilizarea materialului. Planul acestor bisericii se compune
dintr'o încăpere rectangulară lungăreaţă, adăpostind tinda
şi nava (p. 10). Interesante sunt planurile multiple ale apsidelor.
Dintre aceste apside aşi remarca îndeosebi cele ale bisericilor
din Iarcoş (planşa 45) şi Ţărmure (planşa 10), a căror
apsidă se termină spre est cu o muche şi nu cu o lăture. Asupra
acestei configuraţii s'ia discutat mult şi autori recenţi, ca
de pildă Petkovic, îl cred nu numai de origine orientală, ci în
genere aflător numai în mediul pur oriental. Ori din publicaţiile
recente, cum e cea a dlui Zaloziecky asupra bisericilor de
lemn din Slovacia, precum şi din publicaţia dlui Petranu, rezultă
limpede că acest plan se întâlneşte în domeniul architecturei
de lemn est-europene, adecă acolo unde întâlnim construcţia
în asize orizontale. Această coexistenţă de plan şi construcţie
nu pare a fi o simplă întâmplare, ci — după cum arată
d. Joeof Strzygowski (în Byzantion, I. 1924, Kunstgeschichte und
byzantinische Studien) construcţia cu bârne orizontale se aplică
fie unui plan pătrat, fie unui plan cu apside poligonale, în
unghiuri de 135°. Intre aceste planuri poligonale, cel cu muchia
în frunte e frecvent, şi a avut — cel puţin în Ardeal — şi
putere de expansiune, fiindcă apsidele bisericilor de piatră din
Bârsău şi Hunedoara (biserica gr. cat.) precum — şi aceasta e
foarte curios — chiar şi cea a capelei din castelul Huniadeştilor,
sunt evident influenţate de acest plan creat de architectura
de lemn.
Ce priveşte înfăţişarea, e îndeosebit de importantă constatarea
că navele sunt .acoperite cu bolţi cilindrice (p. 10). Ele spri-