UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 641
cidentale; deasemenea tezaurul dela Firighaz are un preponderant
caracter local. Hydia ionică dela Bene. din sec. VI-lea a.
Chr. a fost adusă pe drumurile scitice. Fibulele romane dela
Cristeşti şi Bregetio (Panonia) sunt de obârşie scitică, nu sarmatică.
Astfel, influenţa scitică n'a fost dezastruoasă; dimpotrivă
„nu le-a succes să transforme civilizaţia nativă sau să o
înlocuiască cu a lor, ci au fost deznaţionalizaţi" (p. 67). Din izbirea
cu ei, se pare, nobilii au pierit în parte rămânând masele
de jos, cari le-au opus o rezistenţă pasivă şi triumfătoare.
„Cimero-sciţii au fost Dorienii Carpaticilor" (p. 69), spune P.,
menţinându-se pe acelaş plan intuitiv de comparaţie. Traco-frigienid
sau Grecii adoptară treptat cultul chtonian; Geţii însă
rămân credincioşi celui uranian, cu nemurirea sufletului. Pe
timpul sosirii Sciţilor îl cinsteau pe Zalmoxis, zeul cerului întunecat.
Pe la 550 a. Chr. migraţiunea Sciţilor conteni: deşi întrerupsese
osmoza cu Vestul, în ţările Carpato-dunărenilor nu fu
o oprire de continuitate între întâii şi a doua perioadă Hallstatt.
Faptul e mai remarcabil în domeniul vieţii rurale. Faţă
de perioada anterioară, a bronzului, întâia a fierului e scitică,
precum a doua va fi celtică.
Despre influenţa grecească numai în timpurile istorice se
poate vorbi. Stadiul nu prea înaintat al săpăturilor nu permite
a se vorbi cu oarecare certitudine despre influenţele reciproce
carpato-myceniene sau — minoene.
Şirul coloniilor greceşti se deschide pe la 650 a. Chr. în
Marea Neagră. Apollonia, Istria şi Olbia sunt cele mai importante.
In acest timp regiunile getice erau iarăş liniştite, încât
activitatea acestor colonii se poate desfăşura liber. O hydia s'a
găsit la Bene, în Carpaţii Slovaciei, din sec. al VI-lea; un ionic
lebes la Bălănoaia, din al V-lea; la Muhipuszta imitaţii de teracotă
pe un vas de bronz ionic. „Sfera specială a Istriei era numai
în ţările getice cu tributarii respectivi" (p 79j. Herodot n'a
fost la Istria, deaceea sunt unele inadvertenţe în ştirile lui,
pe cari le-a luat dela Sciţii grecizaţi din Olbia, sau cel mult
din Tyras : cunoaşte numele scitic al Şiretului Ttâpavcas, pe
care Geţii îl botezaseră Zipzzoţ. La Istria s'au găsit fragmente
de ceramică milesiană, saniană, rhodiană şi chorinthiană,
şi o Afrodită „feniciană", asemănătoare cu lucrurile
scoase la iveală la Olbia, toate din sec. V-lea yi al IV-lea a. Chr.
De aci se purta comerţul cel mai extins cu bazinul Dunării O
staţiune intermediară aveau Grecii la Bărboşi.
Civilizaţia grecească exercita un farmec mare asupra
Geto-sciţilor (Mt^eXievss), şi dramaticul sfârşit al lui Scyles >
fiul lui Ariapeithes cel omorît de Spargapeithes Agathirsul —
41