UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 689
suri şi în proză; a scris istorie, atacând subiecte atât de variate
cum astăzi nici un istoric specialist nu s'ar prea încumeta să
facă; a scris filosofie; a scris mai ales studii şi articole politice.
Privite din punctul de vedere al diferitelor specialităţi, de sigur
lucrările lui nu rezistă totdeauna criticei. Uneori poate nici
n'ar putea, fi categorisite aceste lucrări. Exemplu chiar prelegerile
dela Collège de France, cea mai sgomotoasă perioadă a
activităţii lui. Dar alta e valoarea operelor lud Quinet şi aceasta
le este unitatea. Fiecare pe rând sunt câte o chemare plină
de pasiune după o lume mai bună, în care adevărul şi libertatea
trebuie să domnească.Libertatea în raporturile dintre popoare
caşi în raporturile dintre indivizi. S'a făcut poate prea
mult caz de misticismul şi de spiritul lui religios şi d. Breazu
e printre cei ce apără acest misticism al lui Quinet. Dacă avea
o credinţă Quinet, aceasta era credinţa în progres şi în virtuţile
libertăţii. Intr'adevăr şi-a început cariera într'o vreme când
se căuta o religie nouă şi a cerut-o şi el, dar mi se pare că chiar
felul în care se cerea apariţia unei noui religii dovedeşte lipsa
spiritului religios. Când a fost vorba să precizeze caracterul religiei
pe care o căuta Quinet, un cunoscător al fenomenelor sociale
ale vremii, Seillère, a trebuit să se mulţumească cu epitetul
indécision. încolo Quinet n'a avut decât revendicări precise
şi pozitive, preocupat fiind însă neîncetat de laturea morală
a acţiunilor omeneşti.
A fost mai presus de toate un părinte al democraţiei moderne,
venerat de o lume întreagă, venerat şi de Români, fiindcă
una din revendicările lui, exprimată în cel mai potrivit moment:
cu ocazia congresului dela Paris din 1856, a fost emanciparea
politică a poporului nostru. De aceea, fiind încă în viaţă,,
parlamentul tânărului stat România, 1-a proclamat, în 1866, la
zece ani dela apariţia scrierii lui despre Români, cetăţean de
onoare al ţării.
Românii l-au cunoscut pe Quinet la Collège de France,
prin anii 1845—46, când erau la Paris Băleescu, Bosetti, Alexandru
Golescu, fraţii Brătianu ş. a. Dacă de fapt, alţi Români,
mai vechi la Paris, l-au putut cunoaşte mai de vreme, căci
cursurile lui Quinet au fost inaugurate în 1842, pentru istorie
e importantă această dată, când 1-a cunoscut grupul de prieteni
citat mai înainte, fiindcă aceştia sau entuziasmat pentru ideile
revoluţionare ale profesorului dela Collège de France, ei au organizat
manifestaţia din 17 Ianuarie 1847, ei au făcut să se
vadă la Paris şi stindardul românesc în zilele de revoluţie din
Februarie 1848 şi ei au reprezentat spiritul lui Quinet şi al revoluţiei
franceze în revoluţia din Muntenia, patru luni mai târziu.
D. Breazu stărue asupra tuturor acestor împrejurări. Ce
44