UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DAR1 DE SEAMA
sânta descriere a Ardealului (1564), a căpitanului Gromo, ne
era cunoscută şi înainte din traducerea nemţească publicată
In revista „Archiv liir siebenburgische Landeskunde, Neue
Folge" II, şi din extrasul românesc al dlui Iorga (Revista Istorică,
Apr. 1915), făcut din această traducere. Textul original
italian, e desigur binevenit. Actul de donaţie al lui Ioan Sigismund
pentru episcopul -Românilor din Ardeal, Paul Tordaşi, a
mii fost publicat (O. Baumann în Anuarul liceului luteran din
Sebeşul Săsesc). Puteau să lipsească din volum şi cele câteva
acte privitoare la Ştefan Bathori, dela sfârşit, cari n'au legătură
directă cu istoria Românilor.
Alături de cele înşirate sunt o serie mare de acte cu o valoare
mai redusă oa: diferite acte de donaţie, solii, scrisori de
ale ambasadorilor sau agenţilor imperiali din diferite centre,
multe rapoarte ale baililor Veneţiei din Conistantinopol şi ale
ambasadorilor aceleiaş din Viena, către Dogele, cu amănunte
despre mişcările armate din Ardeal şi Principate, schimbările
de Domni şi oscilaţiile lor politice între Turci şi Imperiu; altele
privitoare la mijloacele de acţiune sau soarta nefericită
a pretendenţilor la tron sau detronaţilor, siliţi adesea să ia
drumul pribegiei împreună cu boierii credincioşi. Cităm din
-acest volum cazul pretendenţilor Aron-Vodă, fiul lui Bogdan,
cel Orb şi Ştefan-Vodă (Mâzgă), cari trăiau în Ungaria de Nord
din ajutoarele nesigure ale Curţii imperiale. Unele din acte se
reduc la simple însemnări sau note de plată pentru câte un
sol, domn sau boier pribeag. Dar pentru acest timp, tot atât
-de sărac în documente, pe cât de îndepărtat, nimic nu e de
nrisos.
Volumul se încheie cu un lux de indice: seria documentelor,
lista Scriitorilor şi destinatarilor, lista localităţilor, lista,
izvoarelor, un foarte precis indice general şi nota abreviaţiuni-
-lor. In facsimile patru peceţi: două a lui Despot-Vodă, una. a
lui Ştefan-Vodă (Mâzgă) şi una a lui Aron-Vodă."
Ne găsim desigur la începutul unei foarte importante
•ripere de contribuţie la cunoaşterea trecutului românesc. O
ibănuim aceasta din valoarea materialului acestui prim volum
apărut, din proporţiile în cari se anunţă colecţia şi din lista
mare şi importanţa arhivelor cercetate. Volumele următoare desigur
ne rezervă încă multe surprize.
D. PRODAN.
I. Breazu, Edgar Quinet et Ies Rournains. (Extras din „Melanges
de l'Ecole Roumaine en France", VI, 1927).
Cercetând relaţiile lui Edgar Quinet cu Românii ce se
•aflau la Paris în preajma anului 1848, ca studenţi şi după acel