UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

628 L CBĂaUN-
Ludovic Szădecki, A szekety iiemzel tortenet'e em alkottmdriya.
(Istoria- şi constituţia naţiunii secueşti),Budapest, Franklin
Târsulat, 1927, 400 p.
In acest volum de 400 pagini- noi. nu suntem, decât „Valahi",~
cu accepţiunea pe care numai cine cunoaşte limba ungurească,
ştie cât dispreţ ascunde „Cuvântul înainte" pomeneşte de nedreptatea
dela Trilanon, de invaziunea valahă în Ardeal, de OCUT
părea şi apoi.de „expulsarei" — cuvântul are o semnificaţie curioasă
•— Ungurilor din această provincie. In ultimul capitol aL
studiului,,d-1 Szâdieczky are diin nou prilejul să-şi descarce su^
parările d-sale ungureşti asupra „valahilor", când vorbeştedespre
evenimentele anilor prăbuşirii regatului Sf. Ştefan..
Dar să urmărim pe autor capitol de capitol.
Partea I. Evul mediu. Secuii ar fi urmaşii Hunilor, reîn*-
torşi după desfiinţarea, imperiului lui Atilla în regiunea Donului
— Scythia —, unde s'au unit cu Ungurii ce înaintau spre-,
Panonia. La venirea în Panonia ar fi găsit „resturi înrudite de
Huni, Avari şi Unguri (Unguri veniţi împreună cu Bulgarii) şi.
s'au concentrat" în noua lor patrie „la hotarele răsăritene ale
Ardealului" (p. 17). Originea hunică a Secuilor au mai susţinut-o,
dealtfel, şi Anonymus, Kezay, Bonfiniu, iar dintre istoricii
moderni Nagy Jânos, Szabo Kâroly şi alţii. Numai Hunfalvi
e de părere — dintre Unguri — că Secuii ar fi Maghiara
aşezaţi ca străjeri la graniţa de răsărit a Ungariei. La discuţia.
asupra originii e pomenit dintre Români şi dl. N. Iorga, cares'ar
fi pronunţat, într'a conferinţă (,?), pentru o origine cazacă
a Secuilor (p. 18).
Tot atât de discuta* şi de neprecis e şi timpul stabilirii Secuilor
în Ardeal. Autorul crede într'o infiltrare lentă şi îndelungată
— secolele X şi XI — şi — după Hunfalvi (aci îii admitepărerea)
—au ocupat Ardealul ,,făira, îndoială" dela Slavo-Bulgarii
ce trăiau prin văi, — restul fiind păduri seculare. Anonymus,
oare pomeneşte cu ocazia venirii Ungurilor pe „Vlahii"
şi „Slavi", nu e luat în serios (p.. 25).
Organizaţia administrativă în „Scaune" ar fi împrumutat-o.-
Secuii dela Saşi la sfârşitul veacului al XlV-lea şi un „scaun"
secuiesc era egal cu un „judeţ" — comitatus — din teritorul regatului.
In fruntea tuturor scaunelor stătea corniţele suprem —
corner Siculorum. La început numărul scaunelor eri şapte; „Treiscaune"
reprezintă contopirea a trei scaune într/unul singur.
Corniţele- suprem avea prerogative politice, militare, administrative
şi judecătoreşti şi era numit totdeauna de rege. Cu începutul
veacului al XV-lea voevozil Ardealului erau în aceiaş
timp şi comiţi, ai Secuilor, iar în epoca principatului — veac-