06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

450 A. DOM)Şl<br />

comunele); Astăzi Megieşul are yre-o 3000 suflete în majoritate<br />

Români. • .<br />

Din protocolul amintit mai sus putem studia mişcarea<br />

revoluţionară, a Românilor Megieşeni din anul 1848.<br />

încă pe la Rusalii <strong>se</strong> neliniştiră Megieşenii. Intr'o Duminecă<br />

preotul ceti<strong>se</strong> în bi<strong>se</strong>rică ordinul autorităţilor administrative<br />

cu privire la starea <strong>de</strong> a<strong>se</strong>diu. Oamenii, dupăce eşiră din<br />

bi<strong>se</strong>rică, făcură larmă strigând că preotul le citeşte numai ce<br />

este rău, retace însă ceeace ar fi spre binele lor.<br />

Toată vara spuneau, că ei nu mai sunt datori să facă clacă,<br />

că preotul este <strong>de</strong> vină pentrucă li <strong>se</strong> cere aceasta, <strong>de</strong>oarece el<br />

ţine cu domnii; <strong>se</strong> plângeau între ei că solgăbirăul (pretorul)<br />

pe nedrept le porunceşte să iasă la clacă. învinuiau pe preot<br />

că este mai pre jos <strong>de</strong>cât un evreu, <strong>de</strong>oarece este <strong>de</strong> partea domnilor<br />

şi a ministerului.<br />

In vara anului 1848 mai mulţi Români din Megieş fu<strong>se</strong><strong>se</strong>ră<br />

la târg în Lâpuş (jud. Someş), <strong>de</strong> un<strong>de</strong> adu<strong>se</strong>ră ştiri referitoare<br />

la evenimentele din Ar<strong>de</strong>al. Spuneau că <strong>se</strong> află în Ar<strong>de</strong>al un<br />

om al împăratului, care celor ce <strong>se</strong> alătură lui le dă o scrisoare,<br />

să nu mai fie obligaţi a da soldaţi, nici a plăti dare sau alte<br />

sarcini. Alţii afirmau că toţi Ar<strong>de</strong>lenii s'au alăturat ofiţerului<br />

imperial din Năsăud, care i-ar fi scutit <strong>de</strong> a mai da soldaţi şi<br />

<strong>de</strong> a plăti „porţie".<br />

Ioan Vezentan afirma, că tatăl său văzu<strong>se</strong> la târgul din<br />

Lăpuşul-unguresc „făgăduiala mare, care a venit din Năsăud",<br />

hiai spunea că cine petiţionează la Năsăud, acela nu va mai<br />

plăti dare, nici nu va mai da soldaţi şi că „în Năsăud făgăduesc<br />

aşa <strong>de</strong> mare libertate, câtă noi nici nu ne putem închipui".<br />

Altul adu<strong>se</strong> ştirea, că satele din Chioar s'au răsculat din<br />

pricina unui preot împotriva domnilor, au şi prins trei dintre<br />

ei, şi-i ţin legaţi... comunele din Chioar au fost după „dreptate"<br />

şi comuna Naleni (?) când arătă dreptul domnilor i l-au împuşcat<br />

din mână şi încă şi mâna i-au împuşcat-o. Se povestea<br />

că birăul (primarul) din Satu-lung ar fi spus mai multora în<br />

târg, că n'are linişte, <strong>de</strong>oarece oamenii trag mereu clopotele<br />

într'o dungă, ţin adunări peste adunări şi fac gâlceava.<br />

Se răspândi ştirea, că din Chioar 9 sate au fost la Năsăud,<br />

un<strong>de</strong> ar fi sosit şi regele, care dă fiecărui dreptate. Un ţăran<br />

venit <strong>de</strong>la Târgul din Lăpuş spunea în auzul tiuturor „în Chioar<br />

coa<strong>se</strong>le le îndreaptă şi le fixează pe prăgini <strong>de</strong> un stângen,<br />

la topoare fac cozi, astfel <strong>se</strong> înarmează". Mulţi vorbeau că s'ar<br />

apropia duşmanul, că va sosi peste două săptămâni, fără; a<br />

preciza însă cine este acel duşman.<br />

Megieşenii <strong>se</strong> sfătuiau<br />

mereu. Mulţi erau <strong>de</strong> părere să

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!