UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLAXkÂ
sa de spirit vestită. Ca medic avea un deosebit dar de pătrundere,
o pricepere atât de sigură pentru cele mai complicate şi'
ascunse boale, încât baronul Storck refuza să ia parte la un.
consiliu unde Pindo era medic ordinar, declarând că acest
lucru e cu totul de prisos. După boala sa din tinereţe nu s'a. mai
înbolnâvit până la 1827. Abia puţin recules, acest filantrop din
vocaţiune, alese din marea sa bibliotecă 120 de volume din clasicii
celebri greci şi romani şi le dona comunităţii greco-vlahe
din Viena pentru şcoala ei, hotărând ca ele să rămâie proprie-'
taţea inalterabilă a ei, pusă însă la dispoziţia oricui. La începutul
lui Februarie 1828 suferi de o tuse spasmodică foarte tenace,
de care însă ştiu să se vindece. Către sfârşitul lui Septemvrie
începu să piardă pofta de mâncare, slăbi tot mai mult şi se
stinse blând şi curajos, aşa cum a trăit, în 12 Ootomvrie 1828.
Un sfert de ceas înaintea morţii sale calmul şi reculegerea sa
sufletească erau admirabile. Astfel a trăit Pindo între împrejurări
cât se poate de nefavorabile, făcând cinste familiei şl
naţiunei sale, câştigându-şi mulţumirea înaltului său monarh,
ajungând la glorie, model pentru elevi, binefăcător al contimporanilor".
(Semnat): P. D.
In Wurzbach, op. cit. voi. XIX, Viena 1868, pag. 316, găsim
deasemenea biografia lui Nicolide din Pind, care nu ne serveşte
însă nici un amănunt nou, cta fiind un simplu rezumat prescurtat
al necrologului de mai sus.
Se naşte acum întrebarea dacă Nicolide din Pind a fost
într'adevăr Aromân, mai ales însă dacă el era conştient că
aparţinea neamului românesc. In ce priveşte origina sa aroma-,
nească nu poate exista nici o îndoială. Faptul că s'a născut în
Gramostea este concludent. Că, deşi după obiceiul timpului era
numit „Grec" şi scria în limba literară a ortodoxismului balcanic,
în romaică, totuşi era considerat ca Aromân, ne-o dovedeşte
o lucrare a istoricului vienez Dr. Alex. Pecz din „Neue
Freue Presse" 1888 (vezi rezumatul „Die Mazedo-Românen in
Wien" în „Românische Revue" JViena] No. 1, an. 5, 1889 pag.
26—29) în care Pindo e citat ca unul dintre cei mai vestiţi
Aromâni care au trăit în Viena. Mai rămâne deschisă chestiunea
sentimentelor sale naţionale. Fost-a Nicolide un grecoman
sau nu? Şi îi această privinţă avem un indiciu interesant. In
lucrarea sa „Viaţa şi opera Drului Vasile Popp", (Anuarul Inst.
Ist. Naţ. IV, Cluj) Dl. Ion Muşlea scrie la pag. 126 următoarele,
vorbind despre persoanele oare i-au dat lui Popp materialul et-,
nografic pentru teza sa de doctorat „De funeribus plebeis Daco-
Romanorum etc": „O a treia persoană în fine 1-a informat pe