UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

,674 iV. DRAG AN U
.-{Dan, Bălan, Pascu, Weigand) că are ca radical pe ung. mehedtdin
meh „albină"). Documentele arată însă că derivă din Mihdld
(a. 1372 şi a. 1428, ap. Csânki, II, 18—19; cf. şi Melich,
A honfoglaldskori Magyarorszdg, Budapest, 1926—19i9, p. 190). In
•derivarea medd- < doc. (ad) med (-iam), sc. viam (Ban. 14), propusă
de dl Kisch, nu mai crede nimeni.
Tot documentele ne arată că Siria, despre care am arătat
mai sus că a fost derivată greşit din Vildg(os), avea la 1332—7,
-1403, 1444, 1485 forma Syri, Seri şi era „suburbiul" şi vama
„castri Vilâgosvâr" (Csânki, I, 724). Siri poate fi deci ori dintr'un
nume de persoană, ori ung. siri = sirjai (Vilâgosvâr sirjai
„mormintele Vilâgosvâr-ulai").
Potruban, derivat din sl. potreban „arm", ar putea fi şi
-numele Patrubâny (< rom. patru bani) al vreunui posesor arnmean.
La numele în legătură cu „Abt" (ung. apdt) (p. 303) s'ar fi
..putut adauge şi Apahida < ung. Apdthida „podul abatelui" >
Apahida (cf. Apanagyfalu), care este interpretată adeseori atât
de greşit, fiind adusă în legătură cu ung. apa, rom. apă, hâd, etc.
Ne oprim în acest loc, nădăjduind că prin aceste observări
obiective şi făcute cu cea mai bună intenţie ştiinţifică, nu i-am
pricinuit nici o supărare dlui Kisch.
Am mai fi dorit ca, pe urma cercetărilor de amănunte, dl
Kisch să ne fi dat la sfârşit concluziile la care a ajuns, el fiind
mai pregătit să ni le dea decât cetitorul în sarcina căruia le
-lasă. Dar aceste concluzii, spre marele nostru regret, lipsesc.
Intr'un singur loc, în cursul lucrării, găsim un pasaj care poate
fi considerat de concluzie. Pentru importanţa lui din punctul de
vedere românesc, îl reproduc întocmai de pe p. 194: „Die lateinische
(römische) Kontinuität der Rumänen kann ich sprachlich
hierzulande nicht belegen; wohl aber glaub ich an die Priorität
der Rumänen unter allen hierzulande lebenden Völkern, was
aus zahlreichen O. N. hervorgeht. Wenn z. B. die Magyaren vor
•den Rumänen im Südost Siebenbürgens (3 sc.) gesessen hätten,
so wäre der r. Fl. N. Cernavoda (sl. czerna voda d. h. „Schwarzbach")
unerklärlich, da nachweislich seit Einwanderung der Magyaren
(ca. 996) keine Slaven als Volk sich hierzulande niedergelassen
haben. Also haben die Rumänen das sl. Erbe angetreten
— sonst hätten sie m. Feketiljy (Schwarzbach) entweder
übernommen (etwa als Fechetigh) oder übersetzt ([Valea]
neagră). Beides ist nicht der Fall; also waren sie vorher da, haben
die Slaven assimiliert, und nachher kamen die Magyaren
-(Sekler), dann die Sachsen (12. Jh.). Dasselbe gilt für r. Fl. N.
'.Târnava < sl. trn-ova, m. (kum.) Küküllö; Fl. N. Bistriţa < sl.
Bistrica > m. Beszterce, ss. Bästerz Bistritz; r. Sibiiu < *Sibiu