UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

640 A. DECEI
— prima dată, din această parte, — întrerupând un timp interpenetraţiile,
cauzând „aproape o tragedie" (p. 33).
Dupăce, în sec. XI a. Chr. (Eusebius, surprinzător, fixează.,
data 1076, corespunzând preistoriei) Sciţii iranieni pornesc a-i.
presa pe Cimmerieni— pe cari o ipoteză nouă îi înrudeşte cu-.
Tracii — spre apus din nordul Mării Negre, mai trec vreo 30Ude
ani până se aşează în nemijlocita apropiere a Tracilor, iniţiind
influenţa scitică. „Prezenţa Sciţilor în Europa Centrală, aşadar,
poate fi stabilită. în sec. VII-lea" (p. 37). Ei distrug civilizaţiade
bronz a Carpaticilor —• în care mijesc influenţe din Hallstattul
de fier —• introlocându-se între ea şi renaşterea getică, pe:
urmă, din Vârsta II de fier. Rămăşiţe scitice nu se găsesc pretutindeni.
Trei sunt arumurile pe cari au pătruns Sciţii în regiunile
noastre: întâiul, prin Bucovina, Galiţia (până la Vetters--
felde în Lusaţia), in valea superioară a Tisei, la Pilsen, Gydngyos,
Jablonitsa; al doilea prin Oituz, în Transilvania, pe văile:
Mureşului şi Oltului, la Dobolii de jos, Sibiiu, Ghernesig, cari.
nu păstrau legături cu primii, însă purtau comerţ cu Olbienii
(aceştia sunt Agathirsii lui Herodot); al treilea, prin câmpia,
munteană, la Năeni, Scorţaru, Ciaiova, revărsândui-se şi peste
Dunăre până în munţii Rhodope, la Brezovo, Pangyurişte, Bed--
niacovo, despre cari P. zice că sunt Sigynnii lui Herodot. Având,
în vedere că valurile năvălitoare nordice au lăsat urme mai.
mărnute, P. constată că „în alte cuvinte, direcţia generală era..
mai curând spre Peninsula balcanică decât către Europa centrală",
— adevăr valabil şi pentru mişcările de mai târziu ala-
Sarmaţilor,, Goţilor şi Bulgarilor.
Căutând ce au lăsat Sciţii, cari curmară curentul influenţei
fierului din Apus, substituindu-1 pe al lor, se constată următoarele:
La mormintele dela Târgul-Mureşului şi Pişchi numai,
inhumaţia în locul cremaţiunei s'a putut remarca de provenienţă
scitică; toate obiectele sunt de tipul villanovan şi hallstatian.
Săcuri scitice, cu două tăişuri, săbii, lănci şi capete de săgeţi
sau găsit în necropolele din Gâmbaş, Mirislău, Proştea-
Mică; precum şi o cantitate de oglinzi cu motivul tipic scitic al.
cerbului încovoiat şi al lupului. Concomitent s'au găsit, însă şi
staţiuni de altă influenţă. Şi multe din descoperirile scitice
arată că au fost aduse din Sudul Rusiei, unde era ţara-mamă
a lor. Afară de un singur fragment îndoelnic de gorytos, dela.
Bucureşti, sau de aplice dela Craiova, nimic din îmbrăcămintea,
sau harnaşamentul Sciţilor. Nici ceramica. Nagy Geza (A
szkythdk, 1909) crede că săcurile de bronz şi cea de aur dela..
Ţufalâu, sunt de origine scitică. P. respinge această teorie, întemeindu-se
pe altele mai vechi, probabil cimmeriene. La tumulusul
din Gyoma se întâlnesc contingent influenţe scitice şi oc—