UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

580 /. LUPAŞ
o consideră Szekfii tragică, întrucât mai înainte toţi paşii lor ar
fi fost îndreptaţi spre apus, iar Bethlen a început a-i îndreptacontra
apusului catolic, producând o sfâşiere prin crearea suveranităţii
ardelene de colorit protestant, ca un factor hotărît.
ostil tradiţionalei suveranităţi maghiare, plăsmuită şi propagată
cu mijloacele exclusive ale catolicismului în doctrina mistică
despre „sacra coroană ungară". Această directivă nu a putut
fi schimbată decât la sfârşitul secolului XVII, după alungarea.
Turcilor din Transilvania, când unitatea, regatului misionarapostolic
al Sf. Ştefan s'a putut reface, dar numai cu ajutor
apusean, cu acela oferit de expansiunea imperialistă habsburgicâ
spre răsărit.
1. L.
Rugonfalvi Kiss Istvân, Az dtertekelt Bethlen Gdbor (Gavriid
Bethlen cel depreciat) Debreczen 1929.
Monografia lui Szekfu despre Bethlen, având în
unele părţi colorit oonfesionalncatolic, a provocat critica,
istoricilor de confesiune reformată-calvină, cari nu au
putut lăsa nerelevată tendinţa de oarecare deprecierea
principelui Gavriil Bethlen, apreciat până acum de istoriografia
maghiară ca unul dintre cei mai iscusiţi conducători aiprincipatului
ardelean. Profesorul univ. din Debreţin Kiss Istvân
nu a întârziat a combate afirmaţiunile greşite sau tendenţioase
ale lui Szekfu atât în coloanele revistei Prote-stăns Szemle,
cât şi în mod amănunţit în cartea coi titlul din fruntea acestor
rânduri. Ca unul care a scris mai înainte o monografie despre
Bethlen, cunoaşte izvoarele contemporane şi literatura relativă
la timpul domniei lui destul de bine. Astfel poate urmări:
pas de pas afirmaţiunile adversarului său, confruntându-le,
rectificându-le şi stăruind asupra unui număr considerabil de ;
lacune, omisiuni sau interpretări arbitrare; Citează şi Kiss opinia
puţin favorabilă a lui Pâzmâny, care scria lui Ferdinând
II, despre Bethlen: „Certum est Bethleni fidei non est fidendum,
nam ipse nec promissa, nec aliud curat, sed occasionem juxta-
Machiavelli ragion de stato, ubi occasionem habet promovendaesuae
rei, nulla îpsum obligaţi o retinet". Nu dă însă uitării
nici cuvintele energice, prin cari se exprimă atitudinea bărbătească
a lui Bethlen faţă de toţi acuzatorii săi: „Oricine ar
cârti asupra noastră în orice fel, nu ne pasă; Ia cuvintele cârtitorilor
opunem faptele noastre drepte" (Bethlen polîtfkai levelei
p. 28). Şi adevărul este, că astfel de fapte nu au lipsit din
viaţa şi domnia lui Bethlen.
Ce proporţii a luat această interesantă polemie rstorică,
prilejuita de trlcentenarul morţii lui Bethlen', se poate vedea
şi din faptul că profesorul Kiiss termină răspunsul său cu propunerea
de a se constitui un juriu din istoricii maghiari Angyal