06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

624 I. LUPAŞ<br />

erau roa<strong>de</strong>le stăruinţelor apostolice ale Romei, ci victimele <strong>se</strong>l«-<br />

batecului pro<strong>se</strong>litism catolic al Habsburgilor <strong>de</strong>la 1690—1761,.<br />

oblăduite acum <strong>de</strong> „îngerul păzitor" Buccow.<br />

La 17 Octomvrie 1761 s'au dat instrucţiuni funcţionarilor din.<br />

ju<strong>de</strong>ţele ar<strong>de</strong>lene, să promoveze pretutin<strong>de</strong>ni unirea spunând ţăranilor<br />

români că, dacă vor primi unirea cu toţii sau în parte»,<br />

<strong>se</strong> vor bucura <strong>de</strong> toată graţia şi protecţia împărătească, iar cei<br />

ce <strong>se</strong> vor lăpăda <strong>de</strong> ea, vor fi pe<strong>de</strong>psiţi cu asprime ca unii cari<br />

au săvârşit crima apostasiei. Cei ce vor în<strong>de</strong>mna pe Romani să<br />

pără<strong>se</strong>ască unirea erau ameninţaţi cu bătaie şi cu amendă în.<br />

bani <strong>de</strong> câte 40 florini. Toate aceste măsuri, ca îşi opreliştea <strong>de</strong><br />

a mai aduce cărţi bi<strong>se</strong>riceşti tipărite în Muntenia sau în Moldova,<br />

arată pe ce temelii şubre<strong>de</strong> fu<strong>se</strong><strong>se</strong> clădită întreagă opera,<br />

pro<strong>se</strong>litismului catolic, patronat <strong>de</strong> Habsburgi în Ar<strong>de</strong>al, şi cu<br />

ce mijloace profane încerca acum din nou politica vieneză săsalveze,<br />

din naufragiul provocat <strong>de</strong> viforul revoluţiilor populare,<br />

câteva resturi mo<strong>de</strong>ste menite a-i <strong>se</strong>rvi ca puncte <strong>de</strong> mânecare<br />

în viitoarele sale opintiri <strong>de</strong> sfâşiere sufletească a Românilor<br />

ar<strong>de</strong>leni -^sfâşiere satanică, la care nu voia să renunţe cu nici.,<br />

un preţ, nici după atâtea eşecuri formidabile.<br />

Este o înălţătoare pagină <strong>de</strong> glorie în istoria Românilorresistenţa<br />

îndârjită, cu care a reuşit poporul ortodox din Ar<strong>de</strong>al<br />

să-şi apere credinţa străbună şi libertatea sufletească, înfruntând<br />

cu eroism admirabil temniţele, tunurile şi furcile Habsburgilor<br />

catolici. Sprijinul celor <strong>de</strong> un sânge şi <strong>de</strong> o lege din Principatele<br />

Române, încurajarea neînfricatului mitropolit sârbesc.<br />

Nenadovici şi interesul ţarinei Elisabeta Petrovna, care la. 20.<br />

Oct. 1760 îndruma<strong>se</strong> pe .ministrul său <strong>de</strong>la Viena, contele Key<strong>se</strong>rling<br />

să intervină în favoarea „bieţilor oameni" cari pătimeau<br />

pentru credinţa ortodoxă — au contribuit să accelereze biruinţa<br />

poporului ar<strong>de</strong>lean, după 63 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> lupte purtate cu admirabilă<br />

virtute şi cu neînfrântă tenacitate dacică. Key<strong>se</strong>rling.<br />

făcu chiar încercarea <strong>de</strong> a Introduce în viitorul tratat <strong>de</strong> pace,,<br />

prin care urma să ia sfârşit în<strong>de</strong>lungatul războiu dintre Marii:<br />

Teresia şi Fri<strong>de</strong>ric cel Mare al Prusiei, un articol ispecial pentru,<br />

proteguirea ortodocşilor din ţările Austriei. Dar după moartea,<br />

ţarinei Elisabeta Petrovna (5. I. 1762) slăbind relaţiunile diplomatice<br />

dintre Rusia şi Austria, încercarea lui a rămas fără rezultat.<br />

In ultimul capitol al acestei vaste monografii istorice <strong>se</strong> cuprin<strong>de</strong><br />

analiza informaţiilor privitoare la „robii <strong>de</strong>la Kufstein":<br />

ţăranul Oprea Miolăuş din Sălişte, preoţii Moi<strong>se</strong> Măcinic din<br />

Sibiel şi Ioanăş Popovici din Galeş, arestaţi cei doi dintâi la<br />

1752, cel din urmă la 1757. Acesta mai trăia la 1780, când Ghenadie<br />

Vasilievici, întemniţat şi el la Kufstein, fiindcă a încercat.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!