UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 709
Mala.. Alături de această actiyitate ştiinţifică, căreia i se adaugă
monografia asupra eroilor revoluţiei din anul 184§, Avram Iancu,
Ioan Buteanu şi C. Romanul-Vivu, d. Ş. Dragomir a desvoltat
o largă activitate ân cadrul vieţii constituţionale bisericeşti din
Ardeal şi în „Asociaţiune", şi tot d-sale i-a reyenjt rolul important
de secretar al Adunării Naţionale delà 1 Dec. 1918 din
Alba-jţuba, rol care, ca unui „ostaş ni adevărului", îi impune
datoria de a restabili adevărul opmjplecţ în jurul acestui act istoric
naţional.
I. MOGA.
Yereşş Andréas, Annuae liţterae Socieţqţis Iesu de rebus
•transylvanicis temporibus principum Rdţhonj 1579—1613 (Fontes
Rerum Transilvanicarum Tom V). Budapest 1921, PP- XVI —(—306.
R-ipoartele pe cari şefii misiunilor Societăţii Ieşuiţilor din
: diferite ţări le trimeteau anual comandantului general al Societăţii
la Roma, pentru a-1 informi despre activitatea membrilor
misiunei, au început a fi ordonate şi publicate încă din
anul 158.1, fiind trimise apoi tuturor şefilor de provincii şi de
misiuni, pentru a-i orienta asupra activităţii colective a membrilor
Societăţii. Aceste volume cu timpul au devenit atât de
rare încât abia Biblioteca Vititorio Emanuele (fost Collegium
Romanicum) din Roma -mii posedă o colecţie completă, din
care dl Dr. A. V. a copiat toate rapoartele privitoare la activitatea
jesuiţilor din Transilvania, publicând în acest volum pe
cele din timpul principilor Bâthory. Faţă de corespondenţa particulară
a j&3uiţilor, din care dl A. V. publicase o parte (Episţolae
eţ acta Jesuilarum Transylyaniae temporibus principum
Bâthory 1571—1588, în Fonţeş Rerum Tranşylvanicarum I—II
Budapest 1911—13), rapoartele anuale ne dau o privire mai
largă asupra evenimentelor, mai cu seamă cele din 1592—1599,
cari cppjate după manuscrisele din biblioteca provincială austriacă
din Viena, sunt mai complecte 4 ec ât extrasele lor publicate
la Roma.
Volumul de faţă ne dă informaţii privitoare la pătrunderea
jesuiţilor în Transilvania, sforţările lor pentru restaurarea catolicismului
distrus de luteranism şi calvinism, lupta îndârjită
çare au dat-o în dicte pentru dreptul de a rămâne pe teritorul
Transilvaniei, când duşmanii lor „ereticii" şi „arianii" ajungeau
la influenţă precumpănitoare în dietă şi Ia curte, perse-
• cuţiuniile ce le-au suferit mai cu seamă delà Saşii din Cluj, si
în cadrul acestor frământări ştiri despre persoane şi evenimente
pplitice din Transilvania. In cursul proselitismului catolic
desfăşurat mai mult printre orăşeni, jesuiţii n'au reuşit
-..să câştige aproape nimic din populaţia românească. Rapoar-